Cancerul este una dintre principalele cauze de boală şi deces la nivel mondial. Deşi este o afecţiune produsă de transformarea anormală a propriilor celule, există cazuri extrem de rare în natură în care celulele canceroase pot trece de la un individ la altul din aceeaşi specie. Fenomenul ridică întrebări despre mecanismele prin care organismul împiedică transmiterea bolii şi despre motivele pentru care acest lucru nu se întâmplă la oameni.
O echipă de cercetători din Statele Unite a identificat recent un nou exemplu de cancer transmisibil la un somn de apă dulce (catfish). Descoperirea reprezintă doar al patrulea tip de cancer transmisibil identificat în mod natural la animale şi oferă noi informaţii despre barierele biologice care împiedică apariţia unui fenomen similar la om.
Spre deosebire de cancerele provocate de virusuri sau de alţi agenţi infecţioşi, în aceste cazuri nu microorganismele sunt cele care se transmit. Celulele canceroase sunt cele care părăsesc organismul unui animal, ajung într-un alt individ şi continuă să se multiplice.
Până în prezent, astfel de cancere au fost descrise doar la diavolii tasmanieni, câini, unele specii de scoici şi, cel mai recent, la somni.
La diavolii tasmanieni, transmiterea are loc prin muşcăturile produse în timpul luptelor sau împerecherii. Celulele tumorale pătrund prin răni şi se dezvoltă în organismul celuilalt animal.
La câini, cancerul venerean transmisibil - o tumoră transmisibilă care afectează organele genitale ale câinilor -, se răspândeşte în timpul împerecherii, prin contact direct între mucoasele organelor genitale.
La scoici, mecanismul este diferit. După moartea unui animal bolnav, celulele canceroase sunt eliberate în apă. Alte scoici le pot prelua în timpul filtrării apei pentru hrănire.
În cazul somnilor, mecanismul exact nu este încă stabilit. Cercetătorii iau în calcul atât transmiterea în timpul împerecherii, cât şi posibilitatea ca celulele tumorale să fie preluate din mediul acvatic.
De ce este fenomenul atât de rar
Transmiterea unui cancer între doi indivizi presupune depăşirea mai multor obstacole biologice.
Primul este sistemul imunitar. Acesta reprezintă mecanismul natural de apărare al organismului şi recunoaşte celulele proprii, eliminând rapid celulele străine. Celulele canceroase provenite de la un alt individ sunt identificate, în mod normal, ca fiind străine şi sunt distruse.
Acelaşi principiu explică şi respingerea transplanturilor de organe. Din acest motiv, pacienţii care primesc un organ transplantat urmează tratamente care reduc activitatea sistemului imunitar pentru a preveni respingerea acestuia.
O altă barieră este diversitatea genetică. Majoritatea speciilor, inclusiv oamenii, prezintă diferenţe genetice importante între indivizi. Din această cauză, celulele canceroase provenite de la un organism sunt, de regulă, incompatibile cu organismul altui individ.
Diavolii tasmanieni reprezintă o excepţie. Specia are o diversitate genetică foarte redusă, ceea ce favorizează supravieţuirea şi dezvoltarea celulelor tumorale după transmitere.
În plus, celulele sunt extrem de fragile în afara organismului. Schimbările de temperatură, expunerea la aer sau la radiaţiile ultraviolete le distrug rapid. Din acest motiv, transmiterea este posibilă doar atunci când există un contact direct între animale sau un mediu care permite supravieţuirea temporară a celulelor, cum este apa de mare.
Există riscul unui cancer transmisibil la oameni?
Până în prezent, nu există dovezi că la oameni ar exista un cancer transmisibil care să se răspândească în mod natural între persoane.
Un cancer transmisibil în adevăratul sens al cuvântului presupune ca celulele tumorale să părăsească organismul în care au apărut, să infecteze o altă persoană şi să continue să se înmulţească independent, formând o linie celulară stabilă care se transmite mai departe.
Există însă situaţii rare care pot semăna cu acest fenomen, fără a reprezenta o transmitere naturală a cancerului.
Astfel de cazuri includ transmiterea accidentală a unor celule tumorale prin transplant de organe, trecerea unor celule canceroase de la mamă la făt în timpul sarcinii sau accidente profesionale produse prin înţepare cu un ac contaminat. De asemenea, unele virusuri, precum virusul papiloma uman (HPV), cresc riscul apariţiei cancerului, însă virusul este cel care se transmite, nu celulele canceroase.
Ce pot învăţa cercetătorii din aceste cazuri
Specialiştii consideră că studiul cancerelor transmisibile la animale poate oferi informaţii importante despre biologia cancerului.
Aceste modele naturale permit investigarea modului în care celulele tumorale evită răspunsul sistemului imunitar, supravieţuiesc în afara organismului şi colonizează o nouă gazdă. Înţelegerea acestor mecanisme ar putea contribui la dezvoltarea unor noi direcţii de cercetare privind evoluţia tumorilor şi răspândirea lor în organism.
Medikatv.ro
