Consumul zilnic de băuturi îndulcite în copilărie, asociat cu un risc mai mare de hipertensiune arterială la vârsta adultă

Alimentaţia din copilărie poate avea efecte asupra sănătăţii care devin vizibile abia după mulţi ani. Un studiu care a urmărit participanţi timp de până la 25 de ani sugerează că un consum ridicat de băuturi îndulcite în copilărie este asociat cu un risc mai mare de apariţie a hipertensiunii arteriale la vârsta adultă. Cercetarea a identificat o asociere similară şi pentru consumul ridicat de suc natural (100%) de fructe, în timp ce fructele consumate întregi nu au fost asociate cu acest risc.

Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de persoane la nivel mondial şi contribuie la aproximativ 9,4 milioane de decese anual. Cele mai multe cercetări privind relaţia dintre alimentaţie şi tensiunea arterială s-au concentrat până acum asupra adulţilor.

Un nou studiu a urmărit participanţii încă din copilărie, oferind cercetătorilor posibilitatea de a analiza efectele obiceiurilor alimentare pe termen lung.

Copiii care consumă zilnic două sau mai multe porţii de băuturi îndulcite au un risc cu 52% mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială la vârsta adultă, comparativ cu cei care consumă mai puţin de trei porţii pe săptămână, potrivit studiului coordonat de cercetători de la Universitatea din Toronto, Canada.

Rezultatele au fost publicate în revista Circulation.

Analiza a inclus 25.749 de participanţi din studiul Growing Up Today Study, desfăşurat în Statele Unite. Copiii au fost recrutaţi în două etape, începând din 1996 şi 2004, iar vârsta medie la intrarea în studiu a fost de 12 ani.

Participanţii au fost urmăriţi până la o vârstă medie de 36 de ani. Dintre aceştia, 55% au fost femei, iar 96% au fost persoane cu origini caucaziene.

La intervale de unu până la patru ani, participanţii au completat chestionare detaliate privind alimentaţia, activitatea fizică, somnul şi starea de sănătate.

Până la finalul perioadei de urmărire, în 2021, 1.625 de persoane, reprezentând aproximativ 6,3% din această cohortă, au raportat că au fost diagnosticate cu hipertensiune arterială. Vârsta mediană la diagnostic a fost de 36 de ani.

Cercetătorii au luat în calcul şi alţi factori care pot influenţa riscul de hipertensiune, precum activitatea fizică, timpul petrecut în faţa ecranelor, durata somnului, fumatul, greutatea corporală şi calitatea generală a alimentaţiei. Chiar şi după aceste ajustări, asocierea dintre consumul de băuturi îndulcite şi hipertensiunea arterială a rămas semnificativă.

În categoria băuturilor îndulcite au fost incluse băuturile carbogazoase, băuturile cu aromă de fructe, precum limonada sau punch-ul de fructe, precum şi băuturile pentru sportivi.

Comparativ cu persoanele care consumau mai puţin de trei porţii pe săptămână, cele care consumau cel puţin două porţii pe zi au prezentat un risc cu 52% mai mare de hipertensiune arterială. De asemenea, fiecare porţie suplimentară consumată zilnic a fost asociată cu o creştere cu 14% a riscului.

Analiza pe tipuri de băuturi a arătat că fiecare porţie zilnică de băuturi carbogazoase a fost asociată cu un risc cu 23% mai mare de hipertensiune arterială, iar fiecare porţie zilnică de băuturi pentru sportivi cu un risc cu 36% mai mare.

Şi consumul ridicat de suc de fructe 100% natural a fost asociat cu un risc crescut.

Persoanele care au consumat cel puţin o porţie şi jumătate pe zi au avut un risc cu 35% mai mare de hipertensiune arterială comparativ cu cele care au consumat mai puţin de o porţie pe săptămână.

În cazul sucului de portocale, fiecare porţie zilnică a fost asociată cu un risc cu 20% mai ridicat. În schimb, pentru sucul de mere şi alte tipuri de suc de fructe nu a fost identificată o asociere semnificativă statistic. Autorii precizează că rezultatul privind sucul de portocale ar putea fi influenţat de clasificarea incorectă a unor băuturi cu aromă de portocale îndulcite cu zahăr, care ar fi putut fi raportate de participanţi drept suc de portocale.

În schimb, consumul de fructe întregi, inclusiv mere, portocale, banane, struguri şi căpşune, nu a fost asociat cu un risc mai mare de hipertensiune arterială, chiar şi la un consum ridicat.

Analiza a arătat că înlocuirea unei porţii zilnice de băutură îndulcită cu o porţie de fructe întregi a fost asociată cu un risc cu 22% mai mic de hipertensiune arterială.

Înlocuirea sucurilor cu lapte a fost asociată cu o reducere de 13% a riscului, iar înlocuirea cu apă cu o reducere de 9%. De asemenea, înlocuirea unei porţii zilnice de suc de fructe 100% natural cu o porţie de fructe întregi a fost asociată cu un risc cu 19% mai scăzut.

Autorii subliniază însă că studiul este unul observaţional şi nu poate demonstra că băuturile îndulcite sau sucul de fructe provoacă direct hipertensiunea arterială, ci doar că există o asociere între acestea.

De asemenea, alimentaţia, diagnosticul de hipertensiune arterială şi greutatea corporală au fost raportate de participanţi prin chestionare, ceea ce poate introduce erori. În plus, deoarece 96% dintre participanţi au fost persoane albe non-hispanice, rezultatele ar putea să nu fie valabile în aceeaşi măsură pentru alte populaţii.

Autorii consideră că sunt necesare cercetări suplimentare în grupuri de populaţie mai diverse pentru a confirma aceste rezultate. Totuşi, durata de urmărire de până la 25 de ani şi numărul mare de participanţi oferă o imagine valoroasă asupra relaţiei dintre obiceiurile alimentare din copilărie şi riscul de hipertensiune arterială la vârsta adultă.