Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) îl acuză pe ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, de ”dezinformare”, susţinând că acesta transmite public ”informaţii care nu sunt reale” cu privire la salarizarea funcţiilor de conducere din Justiţie şi la momentul în care şefii celor mai importante instanţe şi parchete au aflat despre grilele care îi vizează.
"Ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru, a declarat că au fost modificaţi şi corectaţi coeficienţii privind salarizarea funcţiilor de conducere în magistratură în cadrul proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar Consiliul Superior al Magistraturii ar fi ştiut acest lucru. Atragem atenţia că aceste informaţii nu sunt reale şi reprezintă o nouă modalitate instituţională de dezinformare. Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială care să cuprindă o astfel de corecţie indicată de ministrul interimar, iar Consiliul nu a fost informat de nicio instituţie publică, prin nicio modalitate, că o astfel de modificare ar fi fost inclusă în cadrul proiectului de lege", transmite, joi după-amiază, CSM, după ce ministrul Dragoş Pîslaru a afirmat că reprezentanţii conducerilor marilor instituţii din Justiţie ştiau despre aceşti coeficienţi în urma unor discuţii purtate la ministerul de resort.
Consiliul consideră conduita ministrului ca fiind una care "expune edificator" modul în care acesta "înţelege procesul de legiferare şi exigenţele unei consultări instituţionale loiale", CSM reclamând că proiectul de lege a fost mai întâi formulat la nivelul ministerului, transmis apoi Comisiei Europene, "fără ca destinatarii direcţi ai reglementării să fie informaţi în prealabil asupra formei asumate instituţional".
Forul care îi reprezintă pe procurori şi judecători atrage, de asemenea, atenţia că magistratura nu este compusă doar din persoanele cu funcţii de conducere, ci din toţi magistraţii din instanţe şi parchete, iar în acest context "o ajustare strictă a coeficienţilor numai pentru cele mai înalte funcţii din sistemul judiciar nu rezolvă problema poziţiei puterii judecătoreşti în arhitectura statală".
"În raport de ansamblul reglementării propuse, Consiliul a atras atenţia asupra deficienţelor de fond care privesc salarizarea autorităţii judecătoreşti, care situează puterea judecătorească pe o poziţie inferioară celorlalte puteri în stat, ducând în derizoriu locul şi rolul justiţiei în societate. Consiliul reţine din informaţii publice că o variantă a proiectului de lege ar fi fost transmisă Comisiei Europene, care, de altfel, ar fi şi respins propunerea. (...) Reiterăm că independenţa statutară a magistraturii presupune o reflectare adecvată a acesteia ca putere în stat, inclusiv în arhitectura de salarizare, astfel încât veniturile aferente funcţiilor din cadrul puterii judecătoreşti, în ansamblul lor, cu toate elementele din care sunt compuse, să fie configurate într-o manieră comparabilă cu cele ale celorlalte puteri, în acord cu rolul constituţional al justiţiei şi cu exigenţele de echilibru instituţional", mai susţin reprezentanţii magistraţilor.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a răspuns, joi, acuzaţiilor Consiliului Superior al Magistraturii după ce CSM a atras atenţia public că proiectul legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice "pune în discuţie însăşi poziţionarea constituţională a puterii judecătoreşti în raport cu celelalte puteri ale statului", prin faptul că persoanele aflate la vârful ierarhiei în sistemul de justiţie vor fi remunerate mai slab decât cele cu funcţii de conducere din alte sisteme. "Această problemă este rezolvată deja şi ştiau, probabil, de la Ministerul Justiţiei că o rezolvasem, dar, în fine, am apreciat faptul că s-a mai creat o polemică în zona de media", a explicat Dragoş Pîslaru.
Medikatv.ro
