Bolile transmise de căpuşe reprezintă o preocupare tot mai mare pentru sănătatea publică, pe măsură ce sunt identificate noi virusuri cu potenţial de a infecta oamenii. Unele dintre acestea pot provoca febră severă şi afectarea mai multor organe, iar extinderea arealului căpuşelor creşte riscul apariţiei unor noi focare.
Un nou studiu oferă informaţii despre modul în care o categorie de virusuri transmise de căpuşe reuşeşte să evite răspunsul imun al organismului. Autorii consideră că aceste date ar putea contribui, pe termen lung, la dezvoltarea unor metode de prevenţie, tratamente şi sisteme de supraveghere a acestor infecţii.
Virusurile din familia Orthonairovirus sunt transmise prin înţepătura unor specii de căpuşe. Unele dintre ele provoacă boli grave la om. Printre acestea se numără virusul febrei hemoragice Crimeea-Congo, care poate avea o rată ridicată de mortalitate şi reprezintă o problemă de sănătate în Africa, Orientul Mijlociu şi unele regiuni din Asia.
Cercetările anterioare au arătat că unele dintre aceste virusuri produc enzime - proteine care accelerează reacţiile chimice din organism. Aceste enzime îndepărtează mici proteine ataşate proteinelor umane, semnale care în mod normal ar alerta sistemul imunitar asupra prezenţei unei infecţii. În lipsa acestor semnale, virusul poate rămâne nedetectat pentru o perioadă mai lungă.
Ce au făcut cercetătorii
O echipă de la Universitatea California - Riverside a analizat dacă acelaşi mecanism este prezent şi la unele virusuri transmise de căpuşe, identificate recent. Cercetătorii s-au concentrat asupra virusului PCTNV, descoperit până în prezent în căpuşe de pe coasta Pacificului din Statele Unite, fără să fi fost identificat până acum la oameni.
Experimentele au evaluat capacitatea virusului de a utiliza enzimele implicate în evitarea răspunsului imun.
Ce s-a descoperit
Rezultatele sugerează că virusul PCTNV dispune de mecanisme eficiente pentru a evita detectarea de către sistemul imunitar uman.
Autorii atrag atenţia că acest virus este transportat de o specie de căpuşă care înţeapă oamenii şi care este deja cunoscută pentru transmiterea febrei pătate a Munţilor Stâncoşi (Rocky Mountain spotted fever), o infecţie bacteriană potenţial severă. Din acest motiv, persoanele din vestul Statelor Unite ar putea fi expuse în viitor şi la acest virus, dacă acesta va dobândi capacitatea de a infecta oamenii.
„Acest studiu subliniază importanţa monitorizării nu doar a înţepăturilor de căpuşe, ci şi a speciilor implicate, deoarece acestea pot transmite şi alte boli decât cele pe care le urmărim în prezent”, a declarat coordonatorul studiului, Scott Pegan, cercetător la Universitatea California - Riverside, citat într-un comunicat.
Ce înseamnă aceste rezultate
Potrivit autorilor, înţelegerea modului în care aceste virusuri evită răspunsul imun poate sprijini dezvoltarea unor măsuri de prevenţie şi a unor tratamente, în viitor.
De asemenea, echipa a dezvoltat modele informatice capabile să identifice virusurile din această categorie cu potenţial patogen. Cercetătorii consideră că aceste modele ar putea contribui, în viitor, la dezvoltarea unor sisteme de biosupraveghere, destinate detectării timpurii a virusurilor emergente.
Deşi virusul PCTNV nu a fost identificat până în prezent la oameni, studiul aduce noi informaţii despre mecanismele prin care unele virusuri emergente transmise de căpuşe pot evita răspunsul imun. Autorii consideră că aceste descoperiri pot sprijini cercetările viitoare privind prevenirea, detectarea şi controlul acestor agenţi patogeni. Concluziile se bazează pe experimente de laborator şi indică un potenţial mecanism biologic, fără a demonstra că virusul provoacă infecţii sau boli la om.
Studiul a fost publicat, luni, în revista ACS Infectious Diseases.
Medikatv.ro
