Preşedintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor, Alexandru Rogobete, a subliniat, joi, că bugetul pentru investiţii în sănătate este cel mai mare de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar banii provin din PNRR, dar şi de la Banca Mondială şi de la bugetul de stat sau prin Programul Operaţional Sănătate. În ceea ce priveşte digitalizarea, Ministerul Sănătăţii a pornit de trei ani baza digitalizării, a precizat Rogobete.
”În ultimii ani în România s-a întâmplat cu adevărat o transformare a sistemului de sănătate care nu cred că poate fi contestată, pentru că este pentru prima dată în ultimele trei decenii când se construiesc unităţi spitaliceşti noi. Unele sunt mai avansate, sigur, altele sunt întârziate din cauza birocratiei specifice (...) pentru a începe construcţia unităţi spitaliceşti, ai nevoie de cel puţin un an şi jumătate doar pentru avize şi autorizaţie. Ori acest lucru îngreunează mult absorpţia de fonduri europene ”, a declarat Alexandru Rogobete, joi, la Conferinţa ”Comunicarea în sănătate – un pas spre excelenţă”, difuzată de Medika TV.
Rogobete a menţionat suma mare de bani care poate fi investită în domeniul medical, până în 2030.
”Niciodată de la aderarea la Uniunea Europeană nu am avut programe pentru sănătate dedicate, cu un buget atât de mare. Vorbim aici de aproape 20 de miliarde în total, PNRR, cu Bancă Mondială şi cu buget de stat. Şi sigur, alte 13 miliarde prin viitorul Program Operaţional Sănătate şi Program naţional de investiţii în infrastructura de sănăтate. Deci vorbim de bani mulţi dedicat sănătăţii, până la finalul anului 2030, care eu cred că vor schimba înfăţişarea sistemului de sănătate, atât din punctul de vedere al infrastructurii, în multe locuri deja se vede o îmbunătăţire substanţială, dar şi din punctul de vedere al digitalizării”, a mai declarat Alexandru Rogobete.
La nivelul Ministerului Sănătăţii se lucrează deja de 3 ani la implementarea digitalizării în domaniul medical.
”Ministerul Sănătăţii a pornit în ultimii trei ani de zile baza digitalizării, dacă doriţi, adică zona de reţelistică, infrastructura, pentru că vorbeam de spitale care utilizau calculatoare vechi de 20 de ani. Este realitatea în care trăim, nu trebuie să ne ascundem de ea. Şi atunci, pentru a putea veni cu soluţii digitale performante, primul pas a fost de a crea infrastructura digitală şi de hardware necesară pentru a putea instala acele softuri si asa mai departe”, a spus Rogobete.
De asemenea, este în implementare Sistemul Naţional de Securitate Cibernetică în Sănătate.
”Este în implementare Sistemul Naţional de Securitate Cibernetică în Sănătate, pentru că, sigur, toate aceste sisteme digitale colectează foarte multe informaţii personale, date critice, aş putea spune, care ţin de siguranţa naţională, şi atunci am decis ca în colaborare cu Centrul Naţional pentru Cyberint să realizăm acest program, acest sistem naţional de protecţie a datelor şi de securitate cibernetică în sănătate”, a adăugat Rogobete.
Cu bani din PNRR se vor interconecta toate sistemele digitale din sănătate, a explicat Rogobete.
”Şi atunci tot din PNRR se lucrează la Sistemul Naţional de Interoperabilitate în sensul în care se vor conecta între ele sistemele digitale, indiferent de forma lor de producători şi aşa mai departe. Urmează Programul Operaţional Sănătate unde există un buget de aproape 500 de milioane de euro pentru digitalizare şi urmeazã un alt program finanţat de Banca Europeană pentru investiţii dedicat pentru sănătate, în care pe lângă zona de infrastructură există şi o zonă de digitalizare importantă”, a spus Alexandru Rogobete.
Preşedintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor a subliniat şi importanţa comunicării.
”Dar revenind la comunicare, (...) cred că sistemul de sănătate a fost zguduit destul de puternic în ultima perioadă şi încrederea oamenilor, în autorităţi în general, dar şi în sistemul de sănătate a scăzut. Cred că aici ar trebui să acţionăm cu toţii, de la zona politică la zona de profesionişti în sănătate şi foarte important la zona de comunicare, zona media, ar trebuit să restabilim această încredere între oameni şi sistemul de sănătate, între oamenii şi medici, pentru că până la urmă cel mai important, din punctul meu de vedere, vector de comunicare este emoţia, iar în sănătate avem multă emoţie pe care ar trebui să o fructificăm şi ar trebuit să restablim această legătură umană, de altfel, între medic şi omul suferind”, a concluzionat Alexandru Rogobete.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
