O femeie şi patru bărbaţi, membri ai aceleiaşi familii, au fost reţinuţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat, supunere la muncă forţată şi trafic de persoane în formă continuată, urmând ca marţi să fie prezentaţi judecătorilor cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Potrivit poliţiştilor, cei cinci sunt suspectaţi că ar fi forţat, sub ameninţări psihice şi fizice, persoane provenind din medii sociale defavorizate, în special lipsite de educaţie şi adăpost sau cu datorii, să muncească fără plată, în condiţii inumane, la locuinţe ale presupuşilor infractori, în funcţie de pregătirea fiecăruia. Pe parcursul exploatării, victimele ar fi fost adăpostite în spaţii fără utilităţi şi condiţii de igienă, sechestrate şi obligate să lucreze zi-lumină în construcţii, să hrănească şi să îngrijească animalele, să taie lemne şi să cosească. De asemenea, exploatatorii şi-ar fi manifestat intenţia de a „vinde” victimele în schimbul unor sume de 2.000–3.000 de euro.
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Covasna informează, marţi, că în 17 august, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Covasna, împreună cu procurorii Biroului Teritorial Covasna al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, au făcut şase percheziţii la locuinţele a cinci persoane, o femeie şi patru bărbaţi, membri ai aceleiaşi familii, cercetate pentru constituirea unui grup infracţional organizat, supunere la muncă forţată sau obligatorie şi trafic de persoane în formă continuată.
Femeia, care era liderul grupului, este acuzată şi de acces ilegal la un sistem informatic şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, după ce i-a luat cardul uneia dintre victime, a cheltuit bani din cont şi a transferat apoi fondurile în contul său personal, după ce aceasta a reuşit să scape.
„Din actele de urmărire penală efectuate a reieşit că, începând cu luna martie a anului 2025 şi până la mijlocul lunii august 2026, persoanele în cauză, în timp ce s-ar fi aflat în judeţul Covasna şi pe teritoriul Germaniei, ar fi constituit un grup infracţional organizat în scopul obţinerii de beneficii materiale din exploatarea prin muncă forţată a mai multor victime. Astfel, prin inducere în eroare, iar ulterior prin constrângere, persoanele în cauză ar fi identificat şi racolat persoane vătămate vulnerabile, pe care ulterior le-ar fi transportat şi adăpostit în comunele Brateş şi Zăbala, dar şi în oraşul Covasna, unde le-ar fi exploatat prin supunerea la executarea de muncă şi servicii”, precizează sursa citată.
Potrivit IPJ Covasna, femeia şi-ar fi asumat rolul de lider şi coordonator al grupării de criminalitate organizată, precum şi pe cel de supraveghere a victimelor, instruirea acestora cu privire la modul în care ar fi urmat să-şi desfăşoare activităţile la care erau forţaţi. De asemenea, aceasta ar fi stabilii şi locaţiile unde persoanele vătămate ar fi urmat a fi exploatate.
„Membrii grupului infracţional organizat ar fi avut atribuţii în a identifica şi recruta persoane vulnerabile, care fie nu ar fi avut o locuinţă, fie ar fi avut diferite datorii, pe care cercetaţii le-ar fi achitat, după care, în contul presupusei datorii pe care victimele le-ar fi avut, ar fi fost transportate la domiciliile lor, unde ar fi fost supuse la muncă pe o perioadă nedeterminată, fără a fi plătiţi. Cei în cauză s-ar fi orientat către persoane provenind din medii sociale defavorizate, în special lipsite de educaţie şi adăpost, care, din cauza statutului economico-social precar, s-ar fi aflat într-o stare de vulnerabilitate”, menţionează sursa citată.
Aceeaşi sursă precizează că, după ce erau recrutate şi adăpostite, victimele erau deposedate de actele de identitate şi constrânse să presteze activităţi gospodăreşti sau alte lucrări la casele deţinute de grupul de criminalitate organizată, în funcţie de pregătirea fiecăreia.
„Pentru ca persoanele vătămate să nu apeleze la autorităţi, membrii grupului ar fi apelat la agresiuni fizice şi ameninţări. Totodată, membrii grupului ar fi lipsit persoanele vătămate de orice posibilă sursă de finanţare, iar, în cazul uneia dintre victime, ar fi recurs la deposedarea acesteia de cardul bancar, pe care ar fi primit pensia în fiecare lună, femeia cercetată utilizând instrumentul de plată pentru a face diferite cumpărături, iar, în momentul în care persoana vătămată ar fi reuşit să scape din starea de exploatare şi-ar fi transferat fondurile în contul personal”, afirmă poliţiştii.
Aceştia spun că, pe parcursul exploatării, victimele ar fi fost adăpostite în „spaţii improprii, fără utilităţi şi condiţii de igienă, fără posibilitatea de a se deplasa în alte locuri”, fiind obligate să presteze activităţi de construcţii, de hrănire a şi îngrijire a animalelor, să taie lmene sau să cosească. Programul ar fi început în jurul orei 06:00 şi s-ar fi încheiat, în funcţie de zi, în intervalul 20:00-22:00.
Potrivit anchetatorilor, cei în cauză şi-ar fi manifestat intenţia de „a vinde” persoanele vătămate în schimbul unor sume de 2.000–3.000 de euro, victimele „fiind tratate ca având o valoare economică proprie”.
Luni, au fost puse în aplicare şase mandate de percheziţie, la locuinţele persoanelor în cauză, fiind descoperite şi ridicate înscrisuri, precum şi alte mijloace de probă. Totodată, au fost indisponibilizate patru autoturisme de lux.
La data de 17 august 2026, procurorii DIICOT Covasna au dispus reţinerea celor cinci persoane, iar marţi a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Covasna cu propunere de arestare preventivă a acestora, pentru 30 de zile.
Acţiunea a beneficiat de sprijinul poliţiştilor Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, Serviciului Criminalistic, Serviciului pentru Acţiuni Speciale, Secţiei de Poliţie Rurala 3 Covasna, toate din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Covasna şi al jandarmilor Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Covasna.
Cel mai şocant caz de scavie modernă din România a avut loc în urmă cu un deceniu, într-un sat al comunei Berevoeşti, din judeţul Argeş. În iulie 2016, peste 200 de poliţişti şi jandarmi au descins în comuna din judeţul Argeş, unde zeci de persoane vulnerabile – inclusiv minori – au fost sechestrate, torturate, bătute şi puse să muncească forţat de către mai multe clanuri locale.
Potrivit informaţiilor de la vremea respectivă, victimele erau ademenite, răpite sau cumpărate, apoi ţinute în lanţuri, bătute cu bicele, furcile sau topoarele, arse cu obiecte încinse, lăsate fără hrană şi supuse unor munci grele şi unor umilinţe extreme.
Zeci de „stăpâni de sclavi” au fost trimişi în judecată şi condamnaţi, unele pedepse ajungând până la 19 ani de închisoare.




























