Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Bihor, Dorel Dume, fost adjunct al Administraţiei Apele Române şi ulterior director la ABA Crişuri, a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, alături de şeful Serviciului Financiar al ABA Crişuri, acuzat de complicitate. Dume ar fi controlat patru firme cu rol de furnizori interpuşi în relaţia cu instituţiile pe care le conducea, pentru ca instituţiile să achiziţioneze de la acestea bunuri şi servicii la preţuri supraevaluate. Diferenţa de preţ era transferată celor patru firme şi, în final, însuşită de Dume. Administraţia Apele Române şi ABA Crişuri ar fi fost prejudiciate astfel cu peste 1,1 milioane de lei. Un auditor public intern de la ABA Crişuri a încheiat cu procurorii un acord de recunoaştere a vinovăţiei în acest dosar.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea i-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe inculpaţii Dorel Marcel Dume, la data faptelor îndeplinind succesiv funcţiile de director general adjunct al Administraţiei Naţionale Apele Române (A.N.A.R.) şi, respectiv, director al Administraţiei Bazinale de Apă (A.B.A.) Crişuri, în prezent director al Sistemului de Gospodărire a Apelor (S.G.A.) Bihor, pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (112 acte materiale) şi Valerică Anichitoaie, şef Serviciu Financiar Contabilitate în cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (112 acte materiale).
Anterior, s-a dispus sesizarea instanţei de judecată cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei al inculpatului Dorin Marian Privantu, auditor public intern în cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (112 acte materiale).
”Inculpatul Dume Dorel Marcel, având funcţii de conducere la A.N.A.R. şi A.B.A. Crişuri, cu intenţie şi cu ajutorul celorlalţi doi inculpaţi, ar fi conceput şi ar fi pus în aplicare un mecanism de fraudare, în cadrul căruia ar fi controlat patru societăţi comerciale cu rol de furnizori interpuşi în relaţia cu instituţiile pe care le conducea, astfel încât cele două instituţii să achiziţioneze diferite bunuri/servicii de la acei furnizori la preţuri mult mai mari (supraevaluate) faţă de preţurile de achiziţie iniţiale, iar diferenţa de preţ să fie transferată către cele patru societăţi, urmărindu-se ca, în final, diferenţele de preţ să fie însuşite «cash» de Dume Dorel Marcel, în urma retragerilor de la ATM-uri, efectuate de complici sau chiar de acesta”, arată procurorii DNA, în rechizitoriu.
Concret, în perioada 20 decembrie 2017-18 mai 2022, Dume, cu sprijinul celorlalţi doi inculpaţi, ar fi dispus sau ar fi determinat funcţionari cu atribuţii de conducere din cadrul A.B.A. Crişuri să dispună, prin încălcarea dispoziţiilor legale, plata contravalorii facturilor emise de cele patru societăţi interpuse, administrate în fapt de Anichitoaie şi controlate de Dume, cunoscând caracterul supraevaluat al preţurilor de achiziţie al produselor/serviciilor livrate.
În acest fel, A.N.A.R. şi A.B.A. Crişuri ar fi fost prejudiciate cu 1.171.459 de lei, sumă care constituie, totodată, echivalentul folosului material obţinut de Dume.
”În cadrul mecanismului fraudulos, fiecare dintre inculpaţi ar fi avut roluri bine stabilite. De exemplu, la solicitarea expresă a lui Dume Dorel Marcel, Privantu Dorin Marian ar fi avut sarcina de a căuta pe piaţă, la furnizori locali sau din alte judeţe şi de a achiziţiona bunuri/servicii la preţuri mici sau cele mai mici; personal sau prin intermediul lui Privantu Dorin Marian, Dume Dorel Marcel ar fi transmis inculpatului Anichitoaie Valerică şi altei persoane (martor), la domiciliul acestora, liste şi referate de necesitate gata semnate, conţinând denumiri de produse, coduri cpv, cantităţi, caracteristici tehnice şi preţuri şi le-ar fi solicitat ca, în baza lor, să introducă oferte pe platforma SEAP în numele celor patru societăţi comerciale intermediare. Astfel, Dume Dorel Marcel şi-ar fi folosit influenţa pentru a-i determina pe şefii de birouri/servicii/sisteme să selecteze din SEAP ofertele încărcate de firmele lui, chiar dacă conţineau preţuri mari şi foarte mari, iar dacă achiziţia nu se efectua prin utilizarea SEAP (fiind ocoliţi, astfel, experţii în achiziţii din cadrul instituţiilor publice), ca urmare a influenţei lui Dume Dorel Marcel ar fi fost acceptate, de către A.B.A. Crişuri şi A.N.A.R., facturile emise de societăţile acestuia din urmă, care se certificau chiar şi în lipsa livrării produselor/serviciilor achiziţionate”, susţin procurorii.
Ulterior, Dume şi Anichitoaie şi, în două cazuri, Privantu, ar fi semnat şi certificat facturile fiscale de revânzare, ordonanţările de plată şi/sau ordinele de plată, în vederea transferării sumelor de bani în conturile furnizorilor interpuşi controlaţi de Dume, deşi ar fi ştiut că documentele conţineau menţiuni false, iar plata ar fi fost nelegală.
Potrivit DNA, procedura de achiziţie a bunurilor/serviciilor nu ar fi fost respectată în numeroase situaţii, în sensul în care: deşi produsele/serviciile nu ar fi intrat în gestiunea A.B.A. Crişuri, ar fi fost întocmite note/procese-verbale de recepţie, ar fi fost semnată ordonanţarea de plată, ar fi fost transferate sumele de bani în conturile furnizorilor interpuşi, controlaţi de directorul Dume; valoarea produselor/serviciilor nu ar fi fost negociată de instituţiile publice, ci acestea s-ar fi achiziţionat de la cei patru interpuşi la preţul maxim estimat, prevăzut în referatele de necesitate; astfel, negocieri ar fi fost purtate de Privantu şi Anichitoaie, în calitate de reprezentanţi ai societăţilor interpuse, doar în cazul achiziţiilor iniţiale, efectuate de la furnizorii iniţiali, privind preţurile mici practicate de aceştia, nu şi în cazul achiziţiilor efectuate de cele două instituţii publice de la societăţile interpuse, preţurile de revânzare fiind mărite artificial pentru aceleaşi produse/servicii; facturile nu ar fi fost emise de furnizorii cu care existau încheiate contracte cadru, ci de către cei patru furnizori intermediari; pe SEAP ar fi fost ocoliţi în mod deschis alţi furnizori care ar fi ofertat aceleaşi produse/servicii la preţuri şi de câteva ori mai mici.
În multe cazuri, produsele nu se aflau în gestiunea societăţilor interpuse, dar, aflând despre intenţia de achiziţie a anumitor produse, din referatele de necesitate întocmite sau din alte surse, în virtutea atribuţiilor de serviciu, Dume ar fi dat dispoziţie să fie cumpărate şi livrate către instituţia publică tocmai acele produse, în cantităţile şi cu specificaţiile dorite de instituţia publică pentru achiziţie, afirmă anchetatorii.
În unele situaţii, susţin ei, achiziţiile de la cele patru societăţi interpuse ar fi fost făcute de A.B.A. Crişuri şi A.N.A.R. în procedură de urgenţă, de multe ori în aceeaşi zi fiind finalizată toată procedura şi transferate sumele de bani, de către instituţiile publice, iar achiziţia pe SEAP ar fi fost făcută şi în afara programului de lucru.
De exemplu, A.B.A. Crişuri ar fi achiziţionat de la trei dintre societăţile interpuse servicii de deratizare, dezinfecţie, dezinsecţie, transport şi reparaţii utilaj, însă aceste societăţi intermediare nu ar fi avut angajat personal autorizat în domeniul prestării acestor servicii. De fapt, acele servicii ar fi fost prestate de o altă firmă şi facturate către A.B.A. Crişuri, la preţuri supraevaluate. Pentru a justifica prestarea serviciilor de către societăţile intermediare, acestea ar fi depus devize de lucrări, în majoritatea cazurilor fiind nedatate, neştampilate şi neavând menţionată vreo valoare sau data în care ar fi fost efectuate.
A.N.A.R. şi A.B.A. Crişuri s-au constituit părţi civile în cauză, cu suma totală reprezentând contravaloarea prejudiciului material estimat.
În vederea reparării pagubei, a fost pus sechestru asigurător asupra bunurilor imobile şi asupra sumelor de bani prezente şi viitoare, aparţinând lui Dume şi Anichitoaie.
Prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei, Privantu şi-a asumat în totalitate faptele comise şi a avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor. În prezenţa avocaţilor, el a declarat expres că recunoaşte comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepselor, precum şi cu modalitatea de executare a acestora, respectiv 1 an, 9 luni şi 10 zile închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Totodată, acestuia i s-a interzis pe o perioadă de 2 ani, exercitarea drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice şi în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (auditor public intern). Inculpatul a fost de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii pe o durată de 60 de zile.
Dosarul de urmărire penală şi acordul de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise, spre judecare, la Tribunalul Bihor, cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse.
Medikatv.ro
