Alergia la arahide poate provoca reacţii severe chiar şi după expunerea la cantităţi foarte mici de aliment. Cercetătorii încearcă să afle dacă microbiomul intestinal, ansamblul microorganismelor care trăiesc în intestin, poate fi modificat astfel încât răspunsul imun care declanşează alergia să fie redus.
Persoanele cu forme severe de alergie la arahide pot reacţiona chiar şi la simple urme de aliment. Microbiomul intestinal este implicat în numeroase procese metabolice şi în reglarea sistemului imunitar. Din acest motiv, oamenii de ştiinţă investighează dacă anumite bacterii intestinale pot influenţa intensitatea reacţiilor alergice alimentare.
Un studiu pilot realizat pe un număr mic de tineri indică faptul că transplantul de microbiotă fecală ar putea creşte toleranţa la arahide la o parte dintre pacienţii cu alergie severă. Cercetarea se află într-o etapă iniţială, iar rezultatele nu demonstrează încă eficacitatea acestei abordări pentru utilizarea pe scară largă.
Transplantul de microbiotă fecală urmăreşte modificarea microorganismelor din intestin prin administrarea de materii fecale provenite de la donatori cu un microbiom intestinal sănătos. În acest studiu, materialul provenit de la donatori a fost administrat sub forma unor capsule congelate care conţineau, printre altele, bacterii considerate benefice.
În prima etapă, cercetătorii au inclus zece tineri cu alergie severă la arahide. Participanţii reacţionau la cantităţi foarte mici de arahide înainte de intervenţie.
La trei luni după transplantul de microbiotă fecală, trei dintre cei zece participanţi puteau consuma mai multe arahide înainte de apariţia unei reacţii alergice. Rezultatele sugerează că modificarea microbiomului intestinal ar putea creşte pragul de toleranţă la unii pacienţi.
Cercetătorii au analizat apoi dacă bacteriile provenite de la donatori se pot instala mai uşor în intestin atunci când o parte dintre microorganismele deja existente sunt reduse înaintea transplantului.
În această etapă au fost incluşi alţi cinci voluntari. Aceştia au primit antibiotice înainte de transplantul de microbiotă fecală. Scopul a fost reducerea competiţiei dintre bacteriile intestinale ale participanţilor şi microorganismele administrate prin transplant.
Trei dintre cei cinci participanţi au prezentat ulterior o toleranţă mai mare la arahide. Ei au putut consuma o cantitate echivalentă cu peste patru arahide înainte de apariţia unei reacţii. Rezultatul sugerează că administrarea în avans a antibioticelor ar fi putut favoriza transferul bacteriilor provenite de la donatori.
Analizele de sânge au oferit indicii şi asupra mecanismului biologic care ar putea explica efectul observat. Participanţii care au răspuns la intervenţie prezentau niveluri crescute ale unor săruri biliare.
Sărurile biliare sunt substanţe care participă la digestia grăsimilor şi facilitează absorbţia acestora la nivelul intestinului subţire. Bacteriile benefice provenite din transplant păreau să proceseze aceste substanţe mai eficient decât microbiota intestinală prezentă iniţial la participanţii cu alergie.
Experimente suplimentare au indicat o posibilă legătură între acest proces metabolic şi sistemul imunitar. Modificarea sărurilor biliare de către bacteriile intestinale a fost asociată cu creşterea nivelului unor celule imune care contribuie la limitarea reacţiilor alergice.
Rezultatele sugerează astfel că efectul observat nu depinde doar de prezenţa anumitor bacterii în intestin. Metaboliţii produşi sau modificaţi de acestea, acele molecule rezultate în urma proceselor metabolice, ar putea influenţa la rândul lor activitatea sistemului imunitar.
"Acest studiu este primul care arată că o terapie bazată pe microbiom ar putea ameliora alergia alimentară la oameni şi oferă, în acelaşi timp, informaţii despre modul în care bacteriile intestinale, metaboliţii lor şi sistemul imunitar pot influenţa răspunsul la tratament", a declarat medicul dr. Rima Rachid, de la Boston Children's Hospital, coordonatoarea studiului, citată într-un comunicat.
Rezultatele trebuie însă interpretate cu prudenţă. Cercetarea a fost un studiu pilot şi a inclus numai 15 participanţi în cele două etape. Răspunsul nu a fost observat la toate persoanele tratate, iar datele disponibile nu permit stabilirea eficacităţii intervenţiei pentru populaţia generală cu alergie la arahide.
Sunt necesare studii mai ample pentru confirmarea rezultatelor şi pentru identificarea pacienţilor care ar putea beneficia cel mai mult de modificarea microbiomului intestinal.
Cercetătorii vor să determine şi care dintre bacteriile benefice sunt asociate cu efectele observate. Identificarea acestora ar putea permite investigarea unor terapii probiotice ţintite pentru alergiile alimentare, fără a presupune administrarea întregii microbiote provenite de la un donator.
"Sunt acum esenţiale studii mai ample privind transplantul fecal şi transplantul de microbiotă pentru confirmarea acestor rezultate, identificarea pacienţilor cu cele mai mari şanse de a beneficia şi descoperirea bacteriilor care ar putea fi dezvoltate ulterior sub forma unor terapii probiotice ţintite pentru alergiile alimentare", a precizat medicul dr. Rima Rachid.
Studiul a fost coordonat de cercetători de la Boston Children's Hospital, iar rezultatele au fost publicate, miercuri, în revista Science Translational Medicine.
Medikatv.ro
