Organizaţia „Salvaţi Copiii” şi brokerul Investimental propun mediului de afaceri să investească în educaţia copiilor vulnerabili, în contextul în care aproape o jumătate de milion de copii cu vârste între 7 şi 17 ani nu frecventează şcoala. Potrivit iniţiatorilor campaniei „Investiţie în educaţie”, fondurile atrase vor susţine programele educaţionale derulate de organizaţie pentru copiii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială. „Sărăcia nu înseamnă doar lipsa resurselor, ci şi lipsa perspectivelor”, afirmă preşedintele executiv al „Salvaţi Copiii” România, Gabriela Alexandrescu. „Salvaţi Copiii” propune companiilor şi investitorilor două formule de sprijin: modulul „Şcoală după Şcoală” pentru 20 de copii, centrat pe servicii socio-educaţionale, pentru un an şcolar, în valoare de 184.000 lei şi modulul de sprijin socio-educaţional pentru 40 de copii în valoare de 383.000 lei pe an, pentru un an şcolar, cu echipă completă: coordonator de proiect, asistent social şi cadru didactic, plus servicii pentru copii şi familii: masa caldă zilnică, rechizite şi materiale igienico-sanitare şi sprijin alimentar acordat familiilor de două ori pe an.
"Salvaţi Copiii" România arată, într-un comunicat de presă, că noul an şcolar începe într-un context dificil pentru educaţia din România: 425.000 de copii cu vârste între 7 şi 17 ani sunt în afara sistemului de învăţământ, numărul elevilor care învaţă în clase simultane a ajuns la 99.354, iar sistemul educaţional funcţionează cu 4.321 de cadre didactice mai puţine decât în urmă cu un an.
În acest context, Organizaţia Salvaţi Copiii şi brokerul de investiţii Investimental lansează campania «Investiţie în educaţie», o iniţiativă care invită companiile şi investitorii să susţină una dintre cele mai importante investiţii pe termen lung pentru viitorul României: educaţia copiilor vulnerabili. Potrivit sursei citate, fondurile atrase prin campanie vor susţine programele educaţionale derulate de organizaţie pentru copiii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială, de la prevenirea abandonului şcolar şi programe de tip «Şcoală după Şcoală» până la educaţie remedială, consiliere şi sprijin socio-economic pentru familii.
"Sărăcia nu înseamnă doar lipsa resurselor, ci şi lipsa perspectivelor. Atunci când un copil este obligat să aleagă între nevoile de astăzi şi şansa de a învăţa pentru mâine, viitorul său începe să se îngusteze. Nu îşi pierde potenţialul peste noapte, ci pas cu pas, oportunitate după oportunitate. De aceea, educaţia este cea mai valoroasă investiţie pe care o putem face. Fiecare copil care rămâne la şcoală şi primeşte sprijinul de care are nevoie are şansa să devină un adult care contribuie, inovează şi schimbă în bine comunitatea din care face parte. Iar beneficiile acestei investiţii se întorc, în timp, către noi toţi, sub forma unei societăţi mai prospere, mai echitabile şi mai puternice. Prin această campanie, îi invităm pe investitori, pe liderii de afaceri şi pe toţi cei care cred în dezvoltarea pe termen lung să privească educaţia prin aceeaşi lentilă prin care privesc orice investiţie valoroasă. Pentru că nu există randament mai important decât şansa oferită unui copil de a-şi construi viitorul", afirmă Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii.
Pentru a aduce educaţia în centrul unei conversaţii familiare mediului de business şi investitorilor, campania "Investiţie în educaţie" propune un produs simbolic inspirat din lumea financiară: ETF - Educaţia Tinerilor în Formare. Lansat în cadrul unui eveniment găzduit de Bursa de Valori Bucureşti, acest portofoliu nu este alcătuit din produse financiare, ci din poveştile reale ale unor copii aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială. Fiecare dintre ei are propriul parcurs, propriile aspiraţii şi un potenţial care poate fi valorificat prin acces la educaţie, sprijin şi oportunităţi de dezvoltare.
Prin intermediul site-ului Investimental, utilizatorii pot explora aceste poveşti, iar la apăsarea butonului "Investeşte" sunt direcţionaţi către pagina de campanie Salvaţi Copiii. Astfel, investiţia simbolică se transformă într-o contribuţie reală pentru susţinerea accesului la educaţie al copiilor vulnerabili.
"Investiţiile la bursă se construiesc cu răbdare, consecvenţă şi o perspectivă pe termen lung. Nu investim doar pentru rezultatul de mâine, ci pentru valoarea care se poate acumula în ani. În aceeaşi logică, educaţia este una dintre cele mai importante investiţii pe termen lung pe care le putem face ca societate. Diferenţa este că, aici, vorbim despre investiţii cu profit la nivel de societate: fiecare şansă oferită unui copil de a învăţa, de a rămâne la şcoală şi de a-şi dezvolta potenţialul produce valoare generaţiilor viitoare întorcându-se în societate şi în economie", declară Valentina Berevoianu, CEO Investimental.
Cum investeşte "Salvaţi Copiii" în educaţie şi ce rezultate obţine
Programele organizaţiei oferă un pachet integrat de servicii socio-educaţionale pentru copiii şi familiile vulnerabile: activităţi de tip "Şcoală după Şcoală" (sprijin la efectuarea temelor, activităţi remediale şi pregătire suplimentară, educaţie nonformală şi învăţare prin joc), grădiniţe estivale cu durata de două luni pentru preşcolarii care nu au frecventat grădiniţa, suport psiho-social, sprijin material, iar pentru părinţi servicii sociale şi consiliere parentală, adaptate nevoilor identificate la evaluarea fiecărei familii.
În prezent, serviciile funcţionează în 62 de grupe, în cinci sectoare din Bucureşti şi în şcoli din 16 judeţe (de la Petrila şi Lupeni, în Valea Jiului, până la Negreşti - Vaslui, Reşiţa, Valea Teilor - Tulcea sau Comşeşti - Cluj), iar beneficiarii sunt copiii afectaţi de sărăcie, copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate şi copiii romi.
Pentru perioada 2026-2027, Salvaţi Copiii şi-a asumat să sprijine 30.000 de copii prin programe de tip "Şcoală după Şcoală" şi alţi 30.000 prin dotarea şcolilor şi formarea cadrelor didactice şi a specialiştilor.
"Aproape 60% dintre familiile cu care lucrăm zi de zi nu îşi permit să susţină accesul copiilor la educaţie. Dincolo de taxe şi rechizite, vorbim despre lipsa resurselor necesare pentru transport, hrană sau recuperarea decalajelor de învăţare. Pentru aceşti copii, programul «Şcoală după Şcoală» este şansa de a rămâne în sistemul de educaţie. Ştim exact care este costul sprijinirii unui copil pe parcursul unui an şi, la fel de important, ştim care sunt rezultatele. De aceea, le propunem companiilor o investiţie transparentă, cu impact concret şi măsurabil, ale cărei beneficii pot fi urmărite copil cu copil", afirmă şi Iulian Trandafir, preşedintele Salvaţi Copiii România.
De ce "Şcoală după Şcoală" şi cât costă, exact, un modul de investiţie
Pentru un copil dintr-o familie în care nimeni nu îl poate ajuta la teme (situaţia a 59% dintre familiile din programele organizaţiei), orele de după cursuri decid practic dacă rămâne sau nu în şcoală. Programul "Şcoală după Şcoală" îi oferă zilnic sprijin la teme şi activităţi remediale cu un cadru didactic, o masă caldă, rechizite, iar familiei consiliere şi sprijin material. Este intervenţia cu efectul cel mai direct asupra prevenirii abandonului: copilul vine la şcoală, mănâncă, recuperează materia şi are un adult care îl urmăreşte zi de zi.
Salvaţi Copiii le propune companiilor şi investitorilor care vor să finanţeze educaţia două formule de sprijin, construite pe bugetele anuale reale ale centrelor de zi ale organizaţiei:
• Modulul "Şcoală după Şcoală" pentru 20 de copii, centrat pe servicii socio-educaţionale, pentru un an şcolar, în valoare de 184.000 lei (aprox. 35.000 de euro). Bugetul acoperă un cadru didactic şi un asistent social dedicaţi, masa caldă zilnică, rechizite şi materiale igienico-sanitare, precum şi sprijin alimentar acordat familiilor de două ori pe an. Costul pe copil este de 766 lei pe lună, respectiv 9.200 lei pe an, sub costul standard per elev prevăzut de lege în sistemul educaţional de 10.370 de lei (cost care nu include serviciile sociale, sprijinul material pentru părinţi ori masă caldă).
• Modulul de sprijin socio-educaţional pentru 40 de copii în valoare de 383.000 lei pe an (aprox. 73.000 de euro), pentru un an şcolar, cu echipă completă: coordonator de proiect, asistent social şi cadru didactic, plus aceleaşi servicii pentru copii şi familii. La această scară, costul pe copil devine 9.580 de lei.
Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, ambele module "costă mai puţin decât cheltuielile publice", iar pe de altă parte "adaugă exact componentele de care depinde menţinerea copiilor vulnerabili în sistemul educaţional: masa zilnică, sprijinul individual la învăţare, lucrul cu familia".
"Această formulă de organizare şi de calcul cuprinde un buget anual fix, un grup constant de copii, o şcoală şi o comunitate identificabile, rezultate care se pot urmări an de an şi care se referă la prezenţa, rezultatele şcolare, reducerea sărăciei în familii şi numărul de copii care trec în anul următor. Impactul pozitiv este obţinut prin abordarea simultană atât a componentei sociale, cât şi educaţionale", precizează sursa citată.
Mediul privat poate susţine educaţie de calitate în România
Pentru a transforma aceste module într-o intervenţie la scară naţională, Salvaţi Copiii propune companiilor un obiectiv comun şi mecanisme flexibile de implicare:
• Mobilizarea a 200 de companii. Ţinta necesară la nivel naţional pentru a produce o schimbare reală în viaţa primilor 2.000 dintre copiii care nu au ajuns să fie înscrişi la Evaluarea Naţională, inclusiv ca urmare a abandonului şcolar, neputând finaliza învăţământul obligatoriu.
• Zero costuri suplimentare din bugetul companiei - pârghia de 20%. Companiile plătitoare de impozit pe profit pot susţine programul printr-un contract de sponsorizare, în limitele prevăzute de Codul fiscal, sau pot solicita redirecţionarea diferenţei neutilizate prin Formularul 177. Microîntreprinderile se pot implica prin sponsorizare directă, în condiţiile fiscale aplicabile.
• Parteneriat multianual - pentru trei ani. Compania îşi asumă susţinerea unui ciclu de intervenţie educaţională de trei ani, oferind copiilor continuitatea de care au nevoie pentru a recupera decalajele şi a rămâne în şcoală.
• Mecanismul "Matching Gift" şi mentorat. Compania poate dubla donaţiile lunare ale angajaţilor şi poate completa contribuţia financiară prin voluntariat de competenţă (educaţie financiară şi digitală), orientare în carieră şi mentorat pentru copii.
"Pentru Salvaţi Copiii, mobilizarea mediului de afaceri înseamnă construirea unei plase de siguranţă pentru copiii pe care sărăcia riscă să îi îndepărteze definitiv de şcoală. Ţinta de 200 de companii reprezintă pragul de solidaritate necesar pentru a schimba parcursul primilor 2.000 dintre cei peste 26.000 de copii care nu au ajuns să fie înscrişi la Evaluarea Naţională. Fiecare companie care susţine un modul, adoptă o clasă sau îşi implică angajaţii transformă investiţia financiară într-o şansă concretă la educaţie. Pentru că niciun copil nu ar trebui să fie pierdut de sistem, iar cea mai valoroasă investiţie pe care o putem face împreună rămâne aceea într-un viitor în care fiecare copil are şansa de a învăţa, de a se dezvolta şi de a-şi împlini potenţialul", mai arată sursa citată.
Potrivit datelor organizaţiei, 1,2 milioane de copii (32,4%) din România trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, rata de abandon şcolar este de 16%, educaţia timpurie cuprinde doar 75,7% (cea mai scăzută din Uniunea Europeană), iar 425.491 de copii între 7 şi 17 ani sunt în afara sistemului de educaţie, fără să se ştie câţi dintre ei nu au fost niciodată înscrişi, nu îşi mai continuă studiile ori locuiesc în alte ţări.
"Educaţia, un drept fundamental al copilului, a devenit, pentru tot mai multe familii, un cost pe care nu îl mai pot susţine. În acest sens, datele Eurostat pentru 2024 arată că unu din patru copii sub 16 ani nu participă la excursii sau evenimente şcolare din motive financiare (faţă de o medie europeană de un elev la 13), iar dintre copiii afectaţi de sărăcie aproape jumătate dintre ei nu îşi permit să participe alături de colegii lor la activităţile recreative care presupun costuri pentru familie", precizează sursa citată.
Studiul realizat de Salvaţi Copiii în vara anului 2025, în rândul familiilor cu copii incluşi în programele educaţionale ale organizaţiei, arată aceeaşi realitate din interior: aproape două treimi dintre familii nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educaţie în absenţa unui sprijin extern şi nu îşi pot ajuta copiii la teme şi la înţelegerea materiei (59%), iar procentele depăşesc 81% în cazul celor aflaţi în sărăcie. Efectele acestei situaţii se traduc în abandon şcolar, peste 26.000 dintre copiii care au început şcoala cu nouă ani în urmă (2017) nefiind înscrişi la Evaluarea Naţională în vara acestui an. În procente, înseamnă 15,06% din generaţie. Se estimează că, în România, costurile cumulate ale abandonului şcolar înregistrat de elevii care au început şcoala în perioada 2005 - 2016 atinge nivelul de 107 miliarde de euro, reprezentând peste o treime (35,67%) din PIB-ul actual.
Analiza asupra rezultatelor Evaluării Naţionale din 2026 arată că mai puţin de două treimi (64,91%, respectiv 113.316 din cei 174.567 înscrişi în urmă cu nouă ani) dintre elevii intraţi pe pragul şcolii acum nouă ani au reuşit să obţină medii peste 5, iar situaţia la nivel naţional este şi mai îngrijorătoare, diferenţele dintre judeţe fiind şi de peste 40 de puncte procentuale între extreme. De exemplu, ponderea mediilor peste 5 din judeţul Călăraşi este de 43,06%, în vreme ce în Bucureşti vorbim despre o pondere de 84,06%. Mai puţin de jumătate dintre elevii care au susţinut toate probele de examen au obţinut medii peste 7 (48,47%), fapt care este de natură a pune sub semnul întrebării măsura în care România reuşeşte să asigure accesul la o educaţie relevantă şi de calitate tuturor copiilor.
Măsurile de austeritate şi rezultatele evaluării PISA
Măsurile de austeritate din vara anului 2025 se văd acum în cifrele de personal. Potrivit datelor INS privind sistemul educaţional, numărul cadrelor didactice a scăzut în anul şcolar 2025-2026 cu 4.321 faţă de anul precedent, iar 3.208 dintre plecări s-au înregistrat în mediul rural. Învăţământul liceal a pierdut 3.187 de profesori exact în anul în care numărul elevilor de liceu a crescut cu aproape 30.000. Consecinţa direct măsurabilă este extinderea predării simultane. Numărul elevilor din învăţământul de masă primar şi gimnazial care învaţă în clase simultane (cu un singur cadru didactic, mai mulţi ani de studiu şi în aceeaşi sală de clasă) a crescut de la 88.601 la 99.354, cu 12,14% într-un singur an, arată datele privind elevii înmatriculaţi.
Rezultatele noii evaluări PISA, publicate de OCDE pe 8 septembrie, arată că 47,7% dintre elevii români de 15 ani se situează sub nivelul minim de competenţă la citire, 51,9% la matematică şi 45,8% la ştiinţe. Dincolo de creşterea ponderilor faţă de testarea anterioară, îngrijorător este decalajul dintre cei mai avantajaţi şi cei mai dezavantajaţi elevi. Astfel, 2 din 10 elevi din familiile înstărite au rezultate slabe la citire (20,6%), în timp ce 7 din 10 elevi vulnerabili se află în această situaţie (70,6%). Cele mai recente rezultate ale testării PISA confirmă impactul uriaş pe care statutul socioeconomic îl are asupra performanţei elevilor români. Astfel, aproape un sfert din variaţia de performanţă la matematică este generată exclusiv de statutul socioeconomic (24,1% faţă de 12% media OCDE), iar doar 6,1% dintre elevii cei mai săraci reuşesc să obţină rezultate care să-i plaseze între primii 25% (faţă de 11,8% media OCDE).
"În mod concret, evaluarea PISA în rândul copiilor de 15 ani, aflaţi în sistemul şcolar măsoară tot ce a primit sau i-a lipsit unui elev, inclusiv sprijinul de după orele de curs, exact componenta pe care programele educaţionale remediale o pot asigura, cu condiţia să înceapă devreme, să fie constante şi să fie aplicate cu responsabilitate", mai arată Salvaţi Copiii.
Medikatv.ro
