Guvernul României a adoptat, joi, prima strategie naţională, dar şi planul de acţiune pentru Prevenirea şi Combaterea Antisemitismului, Xenofobiei, Radicalizării şi Discursului Instigator la Ură, pentru perioada 2021-2023.
Reprezentantul special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, deputatul PNL Alexandru Muraru susţine că mesajul Executivului este unul de toleranţă zero faţă de ameninţările cu caracter antisemit, xenofob, faţă de radicalizări, discurs instigator la ură, diverse forme de intoleranţă, discriminare, violenţă politică sau simbolică.
"Decizia de astăzi (joi - n.r.) a Executivului este, totodată, un semnal de solidaritate faţă de partenerii europeni şi internaţionali, faţă de societate, de comunităţile şi grupurile vulnerabile. În acelaşi timp, adoptarea strategiei este oficializarea ranforsării tuturor instituţiilor relevante pentru prevenirea şi combaterea acestor fenomene. Această strategie naţională are scop preventiv şi se va implementa pentru a evita atentatele şi evoluţiile negative din alte ţări, precum şi pentru a sancţiona faptele de antisemitism, xenofobie, sau care sunt asociate radicalizării şi discursului instigator la ură”, se arată într-un comunicat transmis de deputatul Alexandru Muraru.
El a precizat că în jur de 20 de instituţii publice, printre care cinci ministere, ONG-uri, zeci de înalţi funcţionari, diplomaţi şi experţi au lucrat doi ani la elaborarea acestui document strategic. Rolul de coordonare l-a avut Ministerul Afacerilor Externe.
Realizarea şi adoptarea acestui document vine ca urmare a unor recomandări de la nivelul UE şi al altor organizaţii internaţionale din care România este parte, dar şi în urma evoluţiilor de pe plan global.
Creşterea exponenţială în lume a actelor de violenţă asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură, incidente violente din Europa sunt motive suplimentare care recomandă un document strategic cu măsuri concrete, mai arată deputatul Alexandru Muraru.
Impactul Strategiei va fi evaluat anual prin monitorizare timp de trei ani de către un coordonator naţional, iar după trei ani va fi adoptată o nouă Strategie. Resursele financiare necesare implementării Strategiei provin de le bugetul de stat, fonduri UE, fonduri externe nerambursabile, donaţii.
În Uniunea Europeană, şapte state au adoptat, până în prezent, documente strategice pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, iar alte şapte state au inclus combaterea acestui fenomen într-o strategie mai largă privind libertatea de religie, lupta împotriva radicalizării şi a discursului instigator la ură.
Potrivit lui Alexandru Muraru, în privinţa României, nu au fost comise până acum acte de violenţă de natură teroristă, dar există riscul de a se produce în viitor, având în vedere modul şi ritmul de propagare a discursului instigator la ură.
”Pe de altă parte, pe teritoriul României au avut loc acte de vandalism şi alte incidente îndreptate împotriva persoanelor aparţinând unor minorităţi etnice şi religioase. România se confruntă cu cazuri de auto-radicalizare, inclusiv a unor cetăţeni români, urmare a expunerii acestora, în principal în mediul online, la diverse mesaje extremiste, radicale sau teroriste. De asemenea, această strategie şi planul de acţiune aferent vor aduce pentru prima dată, date statistice complete de la nivel local şi central, cu privire la modalităţile de manifestare a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Se aşteaptă ca măsurile care vor fi implementate în următorii ani să contracareze teoriile conspiraţioniste şi ştirile false, inclusiv mesajele stigmatizante, care pun la încercare rezilienţa societăţii româneşti”, precizează reprezentantul secial al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, deputatul PNL Alexandru Muraru.
El susţine că obiectivele strategiei urmăresc asigurarea protecţiei grupurilor vulnerabile în faţa antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi îmbunătăţirea mecanismelor de colectare a datelor despre aceste ameninţări sau infracţiuni.
Printre alte măsuri concrete ale strategiei se numără realizarea de sondaje şi cercetări sociologie anualecare să determine nivelul percepţiei asupra acestor fenomene în societate; evaluarea disciplinelor actuale din învăţământul gimnazial „Educaţia socială”, „Istorie”, „Istoria şi tradiţiile minorităţilor”, precum şi a celor din învăţământul liceal „O istorie a comunismului din România”, „Istoria Evreilor. Holocaustul”.
De asemenea, vor fi elaborate sau multiplicate programe educaţionale locale şi naţionale, precum „Să ne cunoaştem eroii”, Holocaustul împotriva Romilor - Samudaripen”, „Sighetu-Marmaţiei – Auschwitz trail”, „Marşul vieţii în România”.
Toate acestea au, în planul de acţiune aferent strategiei, termene şi bugete concrete pentru realizarea lor.
Totodată, strategia oficializează începerea demersurilor pentru înfiinţarea unui Muzeu al Istoriei şi Culturii Romilor. De asemenea, prin această strategie naţională se recomandă universităţilor din România să integreze în cartele lor „Codul de conduită în universităţile din România pentru prevenţia şi sancţionarea incidentelor antisemite”, dar şi realizarea şi promovarea unui „Cod de conduită pentru prevenţia şi sancţionarea xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
