România a înregistrat un scor mediu de 435 de puncte pe scala generală de Ştiinţe (domeniu principal în PISA 2015) şi a ocupat poziţia 48 din 70 de ţări, ţara noastră făcând parte din grupul de 11 state, între care Columbia, Israel, Portugalia şi Qatar, a căror performanţă medie la Ştiinţe s-a îmbunătăţit semnificativ între 2006 şi 2015, arată raportul internaţional "Excellence and Equity in Education” (vol. I), publicat, marţi, de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), anunţă Ministerul Educaţiei.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Raportul internaţional publicat marţi de OECD, "Excellence and Equity in Education” (vol. I), include informaţii referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în cadrul Programului OECD-PISA 2015 (Programul Internaţional OECD pentru Evaluarea Elevilor), arată reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS).

Astfel, pe scala generală de Ştiinţe (domeniu principal în PISA 2015), România a înregistrat un scor mediu de 435 puncte, ocupând poziţia 48 din 70 ţări/economii cu baze de date validate. Din acest punct de vedere, România face parte din grupul de 11 ţări (între care Columbia, Israel, Portugalia şi Qatar) a căror performanţă medie la Ştiinţe s-a îmbunătăţit semnificativ între 2006 şi 2015, potrivit MENCS.

Scorul mediu la Ştiinţe al ţărilor OECD este de 493 de puncte. Pe primele locuri se poziţionează Singapore (556 de puncte), Japonia (538 de puncte), Estonia (534 de puncte), Taipei-China (532 de puncte), Finlanda (531 de puncte) şi Canada (528 de puncte).

Rezultatele României pot fi comparate cu cele obţinute de state/economii precum Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania şi Turcia, arată Ministerul Educaţiei.

Pe scala generală de Citire/Lectură (domeniu secundar în PISA 2015), România a înregistrat scorul mediu de 434 puncte (în creştere faţă de 2009 - 424 puncte), având performanţe similare cu Uruguay, Bulgaria sau Trinidad-Tobago şi superioare faţă de Mexic şi Thailanda.

Alături de Rusia şi Macao (China), România a înregistrat o rată accelerată de creştere a performanţelor de la o administrare la alta. Îmbunătăţirea performanţei medii s-a realizat prin creşterea ponderii elevilor cu performanţe de vârf (nivelurile 5 şi 6 pe scala PISA), fără înregistrarea, concomitentă, a reducerii ponderii elevilor cu performanţe scăzute (nivelul 2 şi sub nivelul 2 pe scala PISA), potrivit MENCS.

Pe scala generală de Matematică, de asemenea domeniu secundar în PISA 2015, România a înregistrat scorul mediu de 444 puncte (445 puncte în 2012, când Matematica a fost domeniu principal), având performanţe similare unor ţări precum Grecia, Bulgaria, Cipru sau Argentina şi peste Turcia, comparativ cu administrarea din 2012.

Pe scala performanţelor PISA 2015, la Ştiinţe au fost definite şapte niveluri de proficienţă. Nivelul 2 este considerat nivelul de bază necesar a fi atins de către un tânăr de 15 ani până la finalizarea învăţământului obligatoriu, pentru a putea funcţiona eficient în societatea cunoaşterii.

La PISA 2015, 35 la sută dintre elevii români se situează la nivelul 2. Sub nivelul 2, adică la nivelurile 1a, 1b şi sub nivelul 1b se situează 38,6 la sută dintre elevi. Cumulat, la nivelurile superioare - 3, 4 şi 5 - se plasează 27,5 la sută dintre elevii români.

Pentru perioada 2006-2012 se remarcă o tendinţă de uşoară scădere a ponderiii elevilor cu performanţe sub nivelul 2: 2006 - 46,9 la sută, 2009 - 44,4 la sută şi 2012 - 37,3 la sută.

Pentru aceeaşi perioadă, cota elevilor cu performanţe de vârf, adică la nivelul 5 sau peste acest nivel a fluctuat astfel: 2006 - 0,5 la sută, 2009 - 0,4 la sută, 2012 - 0,9 la sută şi 2015 - 0,7 la sută.

La PISA 2015 domeniul principal l-a reprezentat, potrivit MENCS, alfabetizarea ştiinţifică sau "cultura ştiinţifică” a elevilor de 15 ani, definită în cadrul de referinţă ca "abilitatea de a se angaja în probleme legate de ştiinţe şi de a opera cu idei ştiinţifice, ca un cetăţean reflexiv. O persoană alfabetizată ştiinţific doreşte să se angajeze într-un discurs raţional despre ştiinţă şi tehnologie, ceea ce necesită competenţele de a explica ştiinţific fenomenele, de a proiecta şi a evalua investigaţii ştiinţifice şi de a interpreta în mod ştiinţific date şi dovezi”.

În PISA nu se intenţionează doar evaluarea a ceea ce ştiu elevii în domeniul ştiinţelor, dar şi ceea ce pot face cu ceea ce ştiu, precum şi modul în care aceştia pot aplica în mod creativ cunoştinţele ştiinţifice în situaţii reale de viaţă. La PISA 2015 atitudinile elevilor, convingerile şi valorile acestora au fost examinate prin răspunsuri la întrebările din chestionarul elevilor, nu prin performanţele la itemii testelor susţinute, mai arată reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

În România, Programul OECD-PISA 2015 s-a desfăşurat prin intermediul Centrului Naţional de Examinare şi Evaluare (CNEE). Testarea propriu-zisă a avut loc în data de 22 aprilie 2015, fiind validate testele susţinute de 4.876 elevi de 15 ani din 182 de şcoli eşantionate de consorţiul OECD.

Au fost administrate 30 de tipuri de broşuri de test conţinând combinaţii de sarcini de lucru/itemi din cele trei domenii. Elevii au completat şi un chestionar de mediu socio-educaţional, cu durata de răspuns de 35-45 de minute. Directorii unităţilor de învăţământ participante au completat un chestionar de investigare a caracteristicilor etosului şcolii din perspectiva mediului şcolar, a ofertei educaţionale şi a oportunităţilor de învăţare, precizează MENCS.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.