Ciugud, o comună aflată la câţiva kilometri de Alba Iulia, poate rivaliza cu multe oraşe din România. Aici, populaţia creşte de la an la an, toate casele au utilităţi, sunt drumuri asfaltate chiar şi între parcelele agricole, internet gratuit în zonele publice, piste de biciclete şi iluminat public obţinut eolian şi cu panouri solare. Primarul spune că în curând localitatea va avea, pe actualele păşuni ale oamenilor, şi "un teren de golf cum nu există în România".

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Comuna Ciugud se află la aproximativ zece kilometri de Alba Iulia, distanţă care poate fi parcursă în cel mult 15 minute cu maşina sau o jumătate de oră cu mijloacele de transport în comun, ceea ce a făcut ca, în ultimii ani, multe familii din municipiu să se retragă spre satele comunei.

Localitatea este amplasată chiar pe stânga Văii Mureşului, în Podişul Secaşelor, şi are cinci sate: Drâmbar, Hăpria, Limba, Şeuşa şi Teleac.

Imediat ce ajungi în Ciugud întâlneşti o rânduire parcă desprinsă dintr-un sat din străinătate deoarece străzile sunt asfaltate, trotuarele îngrijite, spaţiul verde şi copacii tăiaţi. Dacă nu ai auzi din când în când câte un "Ziua bună” sau "No, bine te-am găsit vecine” ai tinde să crezi că nu eşti în România. Ordinea parcă nemţească se vede atât pe străzile şi străduţele comunei, dar şi în curţile oamenilor, în modul în care îşi îngrijesc casele fiind parcă într-o întrecere continuă pentru a demonstra care este mai gospodar.

 

O stradă din Ciugud, locuită de prieteni care s-au convins unul pe altul să se mute la sat

Comuna are 3.200 de locuitori, fiind singura din judeţul Alba unde populaţia creşte de la an la an. Primarul Gheorghe Damian spune că acest lucru se datorează celor care aleg să se mute acolo, mulţi dintre ei fugind de aglomeraţia din Alba Iulia.

"Statisticile arată că, din păcate, satul românesc îmbătrâneşte, iar în fiecare an, în medie, nouă sate din România dispar, efectiv ele mor din cauza migrării populaţiei spre zona urbană. La Ciugud se întâmplă fenomenul invers. Între cele două recensăminte, de la care avem date statistice clare, populaţia a crescut de la 2.600 de locuitori la 3.200 şi vreau să vă spun că această creştere a populaţie nu este datorită sporului natural, datorită naşterii de noi copii, ci apare datorită migraţiei populaţiei, în special a populaţiei tinere, din municipiul Alba Iulia", explică el.

În Ciugud s-au stabilit în ultimii ani mulţi tineri atraşi de condiţiile de trai, de liniştea localităţii, dar şi de faptul că este foarte aproape de Alba Iulia. Există şi o stradă a prietenilor, unde toţi cei care locuiesc acolo sunt prieteni care s-au mutat pe rând, convingându-se unul pe celălalt.

Sorin Poparadu este unul dintre tinerii care au ales să se mute cu familia în Teleac, unul din satele comunei Ciugud. L-am întâlnit pe tânăr chiar în Primărie, unde lucrează de câteva luni, după ce timp de mai mulţi ani a lucrat în Alba Iulia şi a făcut naveta între satul în care se stabilise şi municipiu. Zâmbeşte când îl întreb dacă nu regretă că a ales să locuiască “la ţară” spune că nu ar schimba niciodată viaţa din Ciugud cu un trai în unul dintre marile oraşe din România.

"Am ales să locuim în Teleac deoarece doream în primul rând mai multă linişte. Eu am crescut şi am locuit la bloc în municipiul Făgăraş mai bine de 20 de ani. După căsătorie, am văzut că în comuna Ciugud avem condiţiile pe care le-am fi avut şi la oraş, poate chiar mai bune, dacă ţinem cont că în anumite cartiere din Alba Iulia nu este canalizare sau nu sunt drumuri asfaltate. La Ciugud avem toate utilităţile: gaz, apă curentă, canalizare, asfalt şi suntem la doi paşi de Alba Iulia", povesteşte tânărul.

În comună, proprietăţile nu sunt ieftine însă, ci uneori rivalizează cu cele din Alba Iulia, preţurile pornind de la 30.000 de euro şi chiar depăşind 100.000 de euro.

"Preţurile nu sunt foarte mici, nici la terenuri, nici la case, însă prin strategia noastră ne-am gândit că nu putem dezvolta această comună decât dacă creăm un sistem de infrastructură şi utilităţi. Orice familie care doreşte să îşi construiască un cămin s-ar gândi prima dată unde să îşi găsească liniştea, apoi se gândeşte în cât timp va avea la poartă apa, canalul, telefonia, internetul, iluminatul, drumul asfaltat, trotuarul. Noi am încercat să dezvoltăm infrastructura, să ducem apă-canal, curent chiar şi în zonele unde nu sunt construite case în aşa fel încât să fie zona respectivă atractivă pentru cel care decide să îşi facă o casă", spune edilul.

Strategia de a dezvolta astfel comunitatea a atras mai întâi la sat copiii sau nepoţii celor din Ciugud, care au început să se întoarcă acasă şi să investească în casele părinteşti, în case noi, iar apoi Ciugudul a devenit atractiv şi pentru alţii.

Consultantul imobiliar Adriana Dan spune că Ciugud este cea mai căutată comună din judeţul Alba, atât datorită dezvoltării economice, cât şi a distanţei foarte mici faţă de Alba Iulia.

"Ciugudul este cea mai dezvoltată comună a judeţului Alba, potenţialul imobiliar fiind accentuat de faptul că aproape toate străzile sunt asfaltate şi cu utilităţi, dar mai ales pentru că este la 15 minute de Alba Iulia. Mulţi preferă să îşi cumpere o casă sau un teren în satele de aici pentru considerentele enumerate, dar şi pentru că preturile încă sunt acceptabile. Spre exemplu, avem de vânzare o casă renovată cu cinci camere, două bai, 3.000 de metri pătraţi de teren şi livadă, cu 70.000 de euro sau teren cu toate utilităţile la asfalt cu 10 euro (metrul pătrat - n.r.)", mai spune Adriana Dan.

Dacă ajungi la Ciugud, nu poţi să nu observi că în toate satele sunt proiecte imobiliare în dezvoltare. Case mai mari sau mai mici aflate în construcţie, iar altele deja finalizate în care noii proprietari îşi fac ultimele retuşuri pentru mutarea în noul cămin.

 

De la o primărie falimentară, la una europeană prin transformarea unei păşuni în zonă industrială

Primăria Ciugud este chiar în centrul comunei, pe una din străzile pe care şerpuieşte domol una din pistele de biciclete. Chiar dacă este o clădire mică, păstrează aceeaşi ordine “ciugudeană”, cum îi spun localnicii: trotoarele curate, sapţiul verde îngrijit şi cea mai frumoasă livadă de pomi fructiferi se întinde în spatele acesteia. Primarul spune că administraţia locală va mai sta doar pentru scurt timp în această clădire deoarece se mută într-un alt sediu modern, construit cu bani europeni.

Gheorghe Damian este primar în Ciugud de aproape 16 ani. El îşi aminteşte că, în 2000, când a fost ales prima dată, administraţia locală avea venituri de circa 70.000 de lei, o datorie acumulată de 300.000 de lei şi un singur calculator în Primărie, la care funcţionarii lucrau cu rândul.

"În 2000, când am ajuns primar, veniturile noastre proprii erau de 70.000 de lei şi am moştenit o datorie de vreo 300.000 de lei. Nu ne puteam plăti nici salariile la Primărie, tot timpul ni se tăia curentul la iluminatul public, nu aveam bani pentru gaz la şcoli. Nici nu puteam vorbi de un buget de investiţii aşa cum orice administraţie ar trebui să aibă: are un buget de funcţionare şi unul de dezvoltare prin care să te gândeşti ce faci pe termen scurt, mediu şi lung în acea comunitate", spune Damian.

Edilul povesteşte că soluţia pe care a găsit-o atunci a fost să transforme una dintre păşunile comunei în zonă industrială pentru investiţii.

"Ştiţi cum e în administraţie. Oricât de mulţi bani ai avea, niciodată nu îţi ajung, iar fără bani nu te poţi dezvolta. Aşezarea geografică a noastră ne-a permis să exploatăm acest lucru şi în 2004 am luat decizia ca o parte a păşunii de la Drâmbar, care este aproape de Alba Iulia, şoseaua de centură a municipiului şi de calea ferată, să o transformăm în zonă industrială. Înainte de a face acest lucru, noi cheltuiam aproape 500 de milioane de lei vechi (50.000 de lei - n.r.) în fiecare an să o curăţăm de spini şi bălării pentru că, nemaifiind animale, nu mai era păşunată intensiv. Atunci a apărut primul nostru motor propriu de dezvoltare", explică Gheorghe Damian.

El îşi aminteşte că, în prima fază, locuitorii au fost nemulţumiţi de această decizie, că a trebuit să îi convingă de necesitatea ei şi chiar a fost reclamat la DNA din cauza păşunii transformate în zonă industrială.

"Atunci când faci ceva bun, se găseşte sigur cineva care să îţi pună beţe în roate. A fost o persoană care a sesizat atunci de la preşedinte şi premier până la DNA sau Poliţie. În final, cazul a ajuns la DNA. Le-am demonstrat acelor oameni ce vrem să facem, cu cifre, şi am explicat că nu vrem să favorizăm pe nimeni, ci vrem o dezvoltare sănătoasă. Şi în final nu a fost nimic, au înţeles că totul era legal", adaugă primarul.

El spune că nu se teme de DNA deoarece îşi face treaba corect, cu simţ de răspundere şi respectând legile.

"Singurul lucru de care mă tem în viaţa asta este Dumnezeu. DNA este o instituţie care îşi face treaba şi ne aduce acolo unde trebuie, la respectarea banului public şi a legilor ţării. Dacă tot timpul m-aş teme nu aş îndrăzni să mai fac nimic", explică edilul.

Acum, în zona industrială din Ciugud funcţionează companii din domenii diferite care au peste 700 de angajaţi, iar acestea aduc anual la bugetul comunei 2,5 milioane de lei.

Printre companiile de aici se numără un depozit logistic de electrice, o firmă care produce kebab pe care îl exportă în Franţa şi o companie din industria automotive care fabrică instalaţiile electrice pentru automobilele Porsche Cayenne sau Volkswagen Touareg.

"Pe lângă că am creat locuri de muncă, am adus venituri importante la bugetul local. Nu suntem cea mai bogată comună din judeţul Alba, dar din zona industrială, redevenţe, impozite pe profit, impozite pe clădiri şi maşini ne vin anual în jur de 2,5 milioane de lei, aceasta în condiţiile în care de la populaţie, ca şi impozite, strângem undeva la 300.000 de lei", mai spune Gheorghe Damian.

Primăria intenţionează în acest an să extindă zona industrială cu 10 hectare deoarece există solicitări din partea unor investitori interesaţi.

 

Peste 20 de milioane de euro, bani atraşi de la Uniunea Europeană

Oriunde mergi în Ciugud nu poţi să nu observi pe anumite clădiri publice, pe drumuri sau în centrul satelor panouri pe care scrie că investiţiile au fost realizate cu fonduri europene.

Dezvoltarea comunei Ciugud s-a făcut, potrivit primarului Gheorghe Damian, cu ajutorul banilor europeni, care au fost o adevărată "bulă de oxigen" pentru comunitate. El susţine că tot ceea ce s-a făcut la Ciugud în ultimii nouă ani cu bani europeni se putea face în 150 de ani dacă era folosit doar bugetul propriu al comunei.

"Marea dezvoltare a comunei a venit prin fonduri europene. Comuna Ciugud a atras undeva aproape 20 de milioane de euro, bani care nu au venit strict în comuna noastră, ci care au venit în asociere pentru comunele din zonă pentru că la noi este capitala Ţării Secaşelor, suntem angrenaţi într-un complex de proiecte europene. Totuşi, banii care au ajuns la Ciugud ar însemna bugetul comunei, veniturile noastre proprii, pe următorii 150 de ani. Dacă nu am fi atras fonduri europene am fi avut nevoie de 150 de ani ca să facem ce am făcut", susţine Damian.

El consideră că fondurile europene sunt "cele mai sigure" deoarece criteriile de alocare nu se modifică atunci "când se schimbă guvernul", ca în cazul programelor guvernamentale.

"Aici lucrurile sunt simple: dacă respecţi ce ai scris în proiect, primeşti banii europeni şi nu ai absolut nicio problemă", spune el.

Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

 

Drumuri asfaltate între terenurile agricole şi piste de biciclete

Poate cel mai spectaculos peisaj din Ciugud îl întâlneşti pe drumurile de câmp, unde un tractor merge agale la arat spre o parcelă agricolă sau o turmă de mioare se mută spre o zonă de păşunat. Ar fi cu siguranţă un tablou specific multor sate româneşti dacă toate aceste drumuri din zona agricolă, dintre parcele, nu ar fi asfaltate şi “ca în palmă”, după cum spune tractoristul oprit de curiozitate să vadă ce fotografiez. Bărbatul afirmă cu mândrie că “nu e comună în ţară cu drumuri ca la Ciugud” şi susţine că de când cu noile drumuri îşi spală tractorul aproape zilnic ca să nu le “noroieze” şi să păstreze asfaltul curat “ca la nemţi”.

Comuna Ciugud, împreună cu Berghin şi Daia Română, a fost printre primele din ţară care, cu fonduri europene, au asfaltat 26 de kilometri de drumuri de câmp. Ulterior, Cigudul a accesat alţi bani astfel încât reţeaua de drumuri de câmp care brăzdează terenurile agricole din zonă, denumită şi Transalpina de Ciugud datorită spectaculozităţii şoselei care urcă şi coboară o serie de dealuri, a ajuns la peste 30 de kilometri.

"Sigur că această investiţie pare spectaculoasă în condiţiile în care în România nu avem străzi asfaltate în unele oraşe sau ne chinuim de ani de zile să facem câţiva kilometri de autostrăzi. Noi considerăm că nu este ceva spectaculos, ci este un pas spre normalitate, aşa cum în Germania fiecare se duce până la tarlaua lui pe asfalt sau pe un drum amenajat, aşa trebuie să fie şi în România. Şi noi suntem ca şi ei, tot o ţară europeană. Astfel am identificat o sursă de finanţare, am explicat nevoia de a lega cele trei comune prin drumuri de câmp asfaltate, am depus proiectul, s-a aprobat", explică Gheorghe Damian.

Cea mai inedită investiţie realizată de administraţia din Ciugud cu fonduri europene rămâne însă pista de biciclete în lungime de câţiva kilometri care traversează o parte din comună. De altfel, pista e prima dintr-o comună făcută printr-un proiect european şi se doreşte dezvoltarea proiectului, pentru a fi construită o pistă de biciclete care să lege comuna de municipiul Alba Iulia.

"Eu consider că este nevoie de piste de biciclete peste tot, nu numai în Ciugud. Oricum viaţa noastră de zi cu zi devine din ce în ce mai sedentară, iar mersul pe bicicletă e sănătos, protejăm mediul şi ca atare consider că biciclistul trebuie protejat, cetăţeanul trebuie încurajat să folosească acest mijloc de deplasare", spune primarul Gheorghe Damian.

 

Iluminat public produs eolian şi internet gratuit în spaţiile publice din sate

În mijlocul Ciugudului doi copiii s-au oprit pe o băncuţă şi butonează o tabletă. Ghiozdanele din spate sunt dovada că se întorc de la şcoală. Un alt copil aleargă spre ei având şi el în mână o tabletă. Cei trei s-au oprint în una din zonele publice din Ciugud, unde de câţiva ani există internet wi-fi gratuit.

Locuitorii din Ciugud au wi-fi gratuit în toate spaţiile publice din satele aparţinătoare şi pot merge în parcuri amenajate tot pe bani europeni.

În prezent, localnicii pot să îşi achite online taxele şi impozitele, iar în următorii ani Primăria vrea să dezvolte un sistem de info-chioşcuri  în fiecare sat prin care cetăţenii să poată solicita să obţină online anumite acte de care au nevoie.

O parte din iluminatul public este produs ecologic printr-o centrală eoliană şi cu ajutorul panourilor solare, investiţia fiind făcută tot cu bani europeni obţinuţi printr-un grant de la Guvernul Norvegiei.

Proiectul a fost unul experimental, derulat împreună cu Universitatea Politehnică din Timişoara, însă investiţia s-a dovedit extrem de viabilă şi administraţia locală doreşte să o extindă în întreaga comună.

"Producem mai mult decât aveam nevoie, economisim anual 150.000 de lei. Vrem să multiplicăm proiectul şi tot ce înseamnă consum de energie electrică pentru spaţiul public, şcoli, cămine culturale, iluminat public, primărie să fie pe zero sau dacă putem să luăm şi bani de la stat că producem mai mult decât consumăm", spune primarul.

Comuna şi-a înfiinţat servicii proprii de canalizare şi de întreţinere a drumurilor, a spaţiilor verzi şi deszăpezire, fiind singura din judeţ care a făcut acest lucru.

 

Păşune transformată în teren de golf, grădiniţă şi şcoală în zona industrială

Administraţia locală a pregătit proiectele pentru noul exerciţiu finaciar 2014-2020 şi speră să atragă cât mai mulţi bani europeni pentru asfaltarea unui drum între satele Hăpria (Ciugud) şi Dumitra (Sântimbru), pentru construirea unei grădiniţe cu program prelungit pentru copiii angajaţilor din zona industrială, dar şi construirea unui pod peste râul Mureş care ar scurta cu 7 kilometri distanţa dintre Ciugud şi Alba Iulia, numai ultima investiţie fiind estimată la peste un milion de euro.

Gheorghe Damian susţine că dezvoltarea comunei în următorii ani va fi stimulată şi de o investiţie aflată în derulare, prin care în Ciugud se construieşte unul dintre cele mai mari terenuri de golf din România.

"În 2005, noi ne-am înfrăţit cu o comună din Spania, situată la 35 de kilometri de Madrid. Comuna aceasta s-a dezvoltat foarte mult în urma construirii unui teren de golf, chiar dacă este la o distanţă atât de mare de Madrid. La începutul anului trecut am avut discuţia cu investitorul care dezvoltă această investiţie la Ciugud şi a cerut 50 de hectare la Ciugud pe care va dezvolta un teren de golf ultramodern, cum nu există în România, unde să fie competiţii internaţionale. Marea mea bucurie este că oamenii au înţeles că le luăm păşunea şi o transformăm în teren de golf, au înţeles beneficiile şi că acest teren de golf va duce la o explozie a satului Teleac, la o explozie a preţurilor caselor, la o altă viaţă acolo", explică Damian.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.