Bulinele roşii de pe cele 347 de imobile din Capitală încadrate în clasa I de risc seismic nu îi sperie pe cei care locuiesc sau lucrează în aceste clădiri, dar nici de cei care trec pe lângă ele şi care ignoră fisurile în pereţi şi posibilitatea ca tencuiala să cadă. "Să fim serioşi, dacă e să mor, mor şi mergând pe stradă, nu doar locuind într-o clădire cu risc seismic", spune o femeie care lucrează la o covrigărie de la parterul unui bloc de pe strada Batiştei.
Pe strada Batiştei, peste drum de Hotel Intercontinental, la parterul unui bloc de apartamente aflat pe lista imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic, îşi desfăşoară activitatea o librărie, un plafar, un minimarket şi o covrigărie. Semnul care avertizează pericolul iminent este şters, iar scrisul abia se mai distinge. Strada este circulată, dar nimeni nu îşi îndreaptă privirea spre bulina decolorată lipită pe zidul clădirii.
Imobilul a fost construit în 1933, iar în 1993 a fost încadrat în clasa I de risc seismic, potrivit listei imobilelor expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic actualizată în 28 februarie 2017.
"Au venit autorităţile să ne spună să plecăm de-aici, că e clădirea cu risc seismic, dar tot aici suntem, patronul n-a vrut. Şi până la urmă ce rost avea? Să zicem că nu mai vindem covrigi aici, da? Mergem în altă parte. Şi ce rezolvăm? Că n-o să vină să reabiliteze nimic aici, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, şi cu clădirile din Centrul Vechi”, spune vânzătoarea de la covrigărie.
Ea este de părere că e o "aberaţie” ca proprietarii din blocurile care necesită reparaţii să fie scoşi din apartamentele lor pentru a le reabilita, având în vedere că autorităţile nu vor începe prea curând sau chiar deloc lucrările, iar oamenii nu pot fi convinşi să-şi lase locuinţele, pentru că nu au încredere că autorităţile chiar vor face ceva.
"Să fim serioşi, dacă e să mor, mor şi mergând pe stradă, nu doar locuind într-o clădire cu risc seismic”, susţine ea, spunând că nu se simte în pericol lucrând la parterul unui bloc cu bulină roşie.
Pe strada Boteanu din sectorul 1 al Capitalei, singurele semne că în blocurile 3A şi 3B locuieşte cineva sunt doar hainele puse pe sârmă la uscat în balcoane. Uşa de la intrare este spartă, iar pereţii - plini de fisuri.
Deşi blocurile, construite în 1935, respectiv 1936, au gradul I de risc seismic, acest lucru nu este semnalat prin bulina roşie caracteristică.
O femeie intră în scara unui bloc cu patru etaje de pe strada C. A. Rosetti numărul 43A. Spune că nu locuieşte acolo, dar vine din când în când să aibă grijă de cineva.
"Sigur că e periculos să locuieşti aici. Eu nu stau aici, am casă în Militari, doar am grijă de o bătrână care stă aici. Am văzut ca e un semn afară, pe zid, dar cine îl ia în seamă?”, afirmă femeia.
Ea susţine totuşi că, în cazul în care i s-ar cere să elibereze apartamentul pentru ca blocul să poată fi reabilitat şi consolidat, ar face-o: "Aşa e normal. Dacă vrem ca autorităţile să-şi facă treaba, trebuie să le lăsăm să o facă”.
Deşi un cutremur similar celui din 1977 ar afecta 65% din populaţia României, Bucureştiul fiind printre oraşele cele mai vulnerabile din ţară şi capitala sud-europeană cu cel mai mare risc seismic, locuitorii Capitalei nu se declară îngrijoraţi.
"Nu cred ca o să mai fie un cutremur ca cel din '77. Adică nu ştiu, s-o putea întâmpla, dar cred că sunt şanse mici”, susţine un student care trece pe strada Academiei, unde fostul hotel Muntenia este decorat cu trei buline roşii.
Altcineva este de părere că "dacă îţi este scris să mori, moartea vine după tine şi când te afli la toaletă”.
"Păi dar ce, mori doar de la cutremure? Normal că oamenii ăia nu vor să plece din apartamentele lor, că ştiu că ăştia care se ocupă de reparaţii nu vor face asta. Păi n-ai văzut cât le-a luat să pună termopane, atunci când s-a făcut reabilitarea? Doi ani le-a trebuit să treacă de la scara A la scara B”, spune, nemulţumită, o femeie de 65 de ani, pe care cutremurul din 1977 a prins-o dormind, în casa părinţilor din judeţul Argeş.
Conform datelor publicate de Primăria Capitalei, în Bucureşti există 347 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 174 reprezintă pericol public din cauza riscului iminent de prăbuşire. Alte 330 de imobile sunt încadrate în clasa a doua de risc seismic.
Aproximativ 120.000 de bucureşteni locuiesc în clădirile cu risc seismic.
Situaţii oficiale prezentate recent de Ministerul Dezvoltării arată că în Bucureşti un eventual cutremur ar avea efect foarte puternic în zonele Otopeni, Băneasa, Casa Presei şi Pantelimon, puternic în zonele Panduri, Militari, Dumul Sării, mediu în zonele Titulescu, Bălcescu, Balta Albă şi Gemeni, iar un efect scăzut s-ar înregistra în zonele Dâmboviţa, Metalurgiei şi IMGB.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
