Prezenţa la vot la referendumul de modificare a Constituţiei în sensul redefinirii familiei era de 5,72 la sută, numărul votanţilor fiind de 1.046.583 la închiderea urmelor, la ora 21:00, potrivit datelor transmise de Biroul Electoral Central (BEC). În primele 10 ore de la începerea votării la referendum au fost înregistrate 29 de sesizări de contravenţii şi infracţiuni în legătură cu desfăşurarea referendumului, dintre care patru nu au fost confirmate, iar restul fiind soluţionate sau în curs de soluţionare. O angajată a unei primării din judeţul Dolj a votat sâmbătă, în numele a 17 persoane, în timp ce în Giurgiu, primarul unei localităţi i-ar fi îndemnat pe participanţii la o cununie civilă să meargă la vot, potrivit Ministerului Afacerilor Interne. În Bucureşti, o persoană ar fi luat de pe masă, în secţia de votare, peste 80 de buletine de vot şi ar fi încercat să fugă cu ele, însă a fost prinsă imediat de jandarmii care asigurau paza secţiei şi i s-a întocmit dosar penal pentru furt.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Întrebarea adresată alegătorilor la referendum este "Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?", iar la aceasta alegătorii trebuie să răspundă cu "Da" sau "Nu". Sunt aşteptaţi să voteze aproape 19 milioane de cetăţeni români, peste 672.000 dintre aceştia fiind în străinătate. Referendumul este validat dacă prezenţa la vot este de 30 la sută, iar 25 la sută dintre cei care participă votează "Da”. În timp ce autorităţile dau asigurări că referendumul se va desfăşura în bune condiţii şi conform legii, organizaţiile civice atrag atenţia că referendumul ar putea fi fraudat.

CITEȘTE ȘI Aproape 38.000 de poliţişti, pompieri, jandarmi şi poliţişti de frontieră asigură buna desfăşurare a referendumului

CITEȘTE ȘI MAE: Votul în străinătate la referendumul pentru revizuirea Constituţiei a început la Auckland, Noua Zeelandă

UPDATE: BEC: Până la închiderea urnelor au votat 1.046.583  de persoane (5,72%)

Astfel, au fost 887.772 de votanţi pe listele permanente, 133.733 pe liste suplimentare şi 25.078 de votanţi cu urna mobilă.

În mediul urban au votat 636.435 de persoane, iar în mediul rural 410.148.

În municipiul Bucureşti au votat 6.50 % dintre cei înscrişi pe listele electorale permanente, respectiv 106.044, dar şi 9.368 pe listele speciale. În plus, au votat 1.041 de persoane folosind urna mobilă.

Un număr de 45.797 de persoane au votat până la ora 21:00 în secţiile din străinătate.

Cele 18.662 de secţii de votare organizate în ţară pentru referendumul de modificare a Constituţiei în sensul redefinirii familiei s-au deschis sâmbătă, la ora 7:00, procesul de vot încheindu-se la ora 21:00 şi urmând să fie reluat duminică după acelaşi program.

Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral este de 18.950.674, care pot vota la referendum în 18.662 de secţii organizate în ţară şi 378 în străinătate.

 La încheierea votării, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare au obligaţia de a dispune măsurile necesare pentru ca urnele de vot, ştampilele, buletinele de vot nefolosite şi toate celelalte documente ale biroului electoral să rămână sub paza angajaţilor Ministerului Afacerilor Interne.

Posturile de pază ale efectivelor Ministerului Afacerilor Interne vor fi stabilite astfel încât să fie securizate toate căile de acces în secţiilew de votare.

La plecare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are obligaţia de a sigila toate căile de acces. 

Duminică dimineaţă, în cea de-a doua zi de referendum, ridicarea sigiliilor se va face la ora 06.00, de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, numai după ce s-a verificat integritatea acestora. 

Conform Ministerului Afacerilor Interne, sâmbătă seară şi pe parcursul nopţii, "structurile Ministerului Afacerilor Interne rămân mobilizate pentru a putea gestiona cu operativitate orice situaţie care ar putea perturba desfăşurarea referendumului sau climatul de siguranţă publică".

Duminică, urnele se vor redeschide la ora 7:00 şi se vor închide tot la ora 21:00.

viewscntUPDATE - BEC: În mediul urban au votat 578.301 de persoane, iar în mediul rural 364.080, până la ora 19:00Conform datelor transmise de BEC, până la ora 19.00 au votat 942.381 de persoane (5,15%)

Astfel, au fost 800.299 de votanţi pe listele permanente, 119.444 pe liste suplimentare şi 22.638 de votanţi cu urna mobilă.

În mediul urban au votat 578.301 de persoane, iar în mediul rural 364.080.

În cee ce priveşte judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot, Bihorul a fost depăşit de Dâmboviţa 7,78%. La Bihor prezenţa este de 7,61%, iar la Dolj de 6,90%.

Judeţele cu cea mai mică prezenţă la vor sunt Harghita 2,03 %, Covasna 2,11 %, Satu Mare 3,04 %, Maramureş 3,27% şi Tulcea 3,62 %.

În municipiul Bucureşti au votat 5,8 % dintre cei înscrişi pe listele electorale permanente, respectiv 96.260, dar şi 8.229 pe listele speciale. În plus, au votat 830 de persoane folosind urna mobilă.

Un număr de 36.942 de persoane au votat până la ora 19.00 în secţiile din străinătate.

Biroul Electoral Central va transmite următoarele date referitoare la prezenţa la vot la 22.30 - pentru ora 21.00, când se închid urnele.

UPDATE  -MAI: În primele 10 ore de la începerea votării la referendum au fost înregistrate 29 de sesizări de contravenţii şi infracţiuni în legătură cu desfăşurarea referendumului

n primele 10 ore de la începerea votării la referendum au fost înregistrate 29 de sesizări de contravenţii şi infracţiuni în legătură cu desfăşurarea referendumului, dintre care patru nu au fost confirmate, iar restul fiind soluţionate sau în curs de soluţionare, a anunţat sâmbătă seară purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog. Pentru cinci fapte contravenţionale poliţiştii au dat amenzi în valoare totală de 6.100 de lei.

Astfel, într-o comună din judeţul Dolj, o angajată a primăriei ar fi strâns mai multe cărţi de identitate ale unor cetăţeni din localitate şi ar fi votat în locul lor. Poliţiştii au fost sesizaţi în acest sens de un cetăţean şi au găsit în maşina femeii 17 buletine care aveau aplicate pe spate autocolante cu inscripţia „Votat”. În acest caz s-a întocmit dosar penal pentru fraudă la vot.

În Bucureşti, o persoană ar fi luat de pe masă, în secţia de votare, peste 80 de buletine de vot şi ar fi încercat să fugă cu ele, însă a fost prinsă imediat de jandarmii care asigurau paza secţiei şi i s-a întocmit dosar penal pentru furt.

În Botoşani, a mai spus reprezentantul MAI, o persoană a sunat la 112 pentru a sesiza faptul că nu a fost lăsat să voteze. Poliţiştii fac acum cercetări pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat. Bărbatul a votat în cele din urmă la o altă secţie.

De asemenea, în Giurgiu, primarul unei localităţi i-ar fi îndemnat pe participanţii la o cununie civilă să meargă la vot, iar în judeţul Gorj, doi membri ai unei secţii de votare au plecat cu urna specială, fără a fi însoţiţi de efective MAI.

În judeţul Cluj, o persoană bolnavă psihic a fost ajutată să voteze de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, iar la ieşire s-ar fi întâlnit cu primarul localităţii care i-ar fi dat bani. POliţiştii fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de corupere a alegătorului.

Până la ora 17:00, au votat 447 de persoane aflate în 38 de centre de reţinere şi arestare preventivă de la nivel naţional, din cele 513 persoane care au solicitat să voteze prin intermediul urnei speciale, a mai spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne. De asemenea, în urma discuţiilor cu preşedinţii birourilor electorale, s-a stabilit ca în şase centre de reţinere şi arestare preventivă din judeţele Arad, Hunedoara, Harghita, Ialomiţa, Iaşi şi Neamţ procesul de votare să fie continuat mâine.

„În această seară, la încheierea votării preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare au obligaţia de a dispune măsurile necesare pentru ca urnele de vot, ştampilele, buletinele de vot nefolosite şi toate celelalte documente ale biroului electoral să rămână sub paza angajaţilor Ministerului Afacerilor Interne. Posturile de pază ale efectivelor Ministerului Afacerilor Interne vor fi stabilite astfel încât să se asigure securitatea tuturor căilor de acces în localul de vot. La plecare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are obligaţia de a sigila toate căile de acces”, a mai spus Monica Dajbog.

UPDATE 17:35 - BEC: Până la ora 16.00 au votat 692.002 de persoane (3,78 %)

Astfel, au fost 588.953 de votanţi pe listele permanente, 89.552 pe liste suplimentare şi 13.497 de votanţi cu urna mobilă.

Judeţele cu cea mai mare prezenţă sunt Bihor - 5,53%, Dâmboviţa - 5,35%, Caraş-Severin - 4,82, Mehedinţi şi Dolj cu câte 4,81%.

Judeţele cu cea mai mică prezenţă sunt Harghita - 1,50%, Covasna - 1,62 %, Satu Mare - 2,25%, Maramureş-  2,44% şi Mureş - 2,67%.

În municipiul Bucureşti au votat 4,42 % dintre cei înscrişi pe listele electorale permanente, respectiv 72.694, dar şi 6.005 pe listele speciale. În plus, au votat 585 de persoane folosind urna mobilă.

Un număr de 23.491 de persoane au votat până la ora 16.00 în secţiile din străinătate, cele mai multe în Italia, respectiv 4932 de alegători, şi Spania, 3656 de persoane.

Biroul Electoral Central va transmite următoarele date referitoare la prezenţa la vot la 20.30 - pentru ora 19,00 şi la 22.30 - pentru ora 21.00.

UPDATE 14:35 - BEC: Până la ora 13.00 au votat 464.668 de persoane (2,54%)

Au fost 397.322 de votanţi pe listele permanente, 61.594 pe liste suplimentare şi 5.752 de votanţi cu urna mobilă.

Cea mai mare prezenţă este în continuare în judeţul Bihor -3,66 %, în timp ce judeţul Harghita înregistrează cea mai scăzută prezenţă, respectiv 1,01%

În Bucureşti au votat 2.88 % dintre cei 1.790.383 alegători înscrişi pe liste, respectiv 51.641 de persoane. În plus, au votat 3.821 de persoane pe listele suplimentare şi 302 de persoane prin intermediul urnei mobile.

Un număr de 11.666  de persoane au votat până la ora 13.00 în secţiile din străinătate. În unele ţări, cum ar fi Noua Zeelandă sau Australia, prima zi de votare s-a încheiat. 

UPDATE 13:45 -  O persoană a votat de două ori la două secţii de votare pentru că şi-a dat seama că prima dată nu a votat aşa cum şi-a dorit; în judeţul Caraş-Severin, un bărbat a încercat să intre în secţia de votare cu un pistol cu bile de cauciuc

Potrivit purtătorului de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, au fost înregistrate, de la deschiderea secţiilor de votare, 12 sesizări privind posibile infracţiuni sau contravenţii în legătură cu desfăşurarea referendumului, dintre care trei nu s-au confirmat.

În judeţul Iaşi, la o secţie de votare procedura a fost întreruptă pentru scurt timp după ce preşedintelui secţiei i s-a făcut rău, însă a fost reluată la scurt timp, acesta fiind înlocuit.

În Ploieşti, un cetăţean a reclamat că nu a fost lăsat să voteze pe baza paşaportului. Poliţia a deschis un dosar penal pentru împiedicarea exercitării dreptului la vot.

„Reamintim că cetăţenii români pot vota în ţară cu paşaportul doar dacă pe paşaport este trecută menţiunea că au domiciliul în altă ţară decât România. Vorbim de paşaportul simplu, paşaportul simplu temporar şi paşaportul simplu electronic. Cetăţenii românii care au domiciliul în România pot vota cu cartea de identitate, buletinul de identitate şi cartea de identitate provizorie”, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

Tot în Ploieşti, membrii comisiei unei secţii de votare au părăsit secţia cu urna specială fiind însoţiţi de un poliţist local, deşi pentru acest lucru trebuie să fie însoţiţi de personalul Ministerului de Interne. În acest caz se fac acum cercetări pentru nerespectarea regimului urnei speciale.

O altă situaţie specială a fost înregistrată în Prahova, unde o persoană a votat de două ori la două secţii de votare pentru că şi-a dat seama că prima dată nu a votat aşa cum şi-a dorit. Şi în acest caz se fac cercetări.

De asemenea, a mai spus reprezentantul MAI, în Piteşti, preşedintele unei secţii de votare a sesizat poliţia că trei persoane au consumat băuturi alcoolice în apropierea secţiei. La faţa locului au fost trimişi jandarmi care au constatat că acele persoane nu consumau alcool, dar deranjau ordinea publică, fiind amendate cu 200 de lei fiecare.

În judeţul Caraş-Severin, un bărbat a încercat să intre în secţia de votare cu un pistol cu bile de cauciuc, fiind împiedicat de un poliţist. Bărbatul consumase alcool. El a fost dus la secţia de poliţie, fiind amendat.

UPDATE 11:37 - Referendum pentru redefinirea familiei în Constituţie - 0,97 % prezenţă la vot până la ora 10.00

Conform datelor transmise de BEC, până la ora 10.00 au votat 177.941 de persoane (0,97%)

Astfel, au fost 148.099 de votanţi pe listele permanente, 29.348 pe liste suplimentare şi 494 de votanţi cu urna mobilă.

Cea mai mare prezenţă a fost în judeţele Bihor  -1,61 %, Caraş-Severin - 1,35 %, Dâmboviţa - 1,35 %, Olt - 1,31 % şi Mehedinţi - 1,24 %

Cea mai scăzută prezenţă s-a întegistrat în Harghita - 0,34 %, Covasna - 0,47 %, Satu Mare - 0,64 %, Mureş - 0,67 % şi Maramureş - 0,67 %.

În Bucureşti au votat 0,85 % dintre cei 1.790.383 alegători înscrişi pe liste, respectiv 15.242. În plus, au votat 1.604 de persoane pe listele suplimentare şi 82 de persoane prin intermediul urnei mobile.

Un număr de 3.346 de persoane au votat până la ora 10.00 în secţiile din străinătate.

Biroul Electoral Central transmite datele referitoare la prezenţa la vot la orele 11.30 pentru ora 10.00, la 14.30 - pentru ora 13.00, la 17.30 - pentru ora 16.00, la 20.30 - pentru ora 19,00 şi la 22.30 - pentru ora 21.00.

UPDATE 08:33 - MAI: În Sectorul 3 al Capitalei şi în judeţul Teleorman sunt câteva secţii unde procesul de votare la referendum nu a început încă pentru că nu au preşedinţi

Potrivit purtătorului de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, în majoritatea secţiilor de votare din ţară procesul de votare la referendum deja a început, însă există câteva excepţii în Sectorul 3 al Capitalei, unde unele secţii de votare nu au preşedinţi sau aceştia nu au preluat materialele necesare votării.

De asemenea, în judeţul Teleroman, la o secţie de votare urmează să fie desemnat un alt preşedinte după ce cel desemnat iniţial a renunţat din cauza unui deces în familie.

Reprezentantul ministerului a mai precizat că în timpul campaniei pentru referendum şi în cursul zilei de vineri au avut loc 48 de incidente electorale, fiind vorba în mare parte despre bannere amplasate ilegal, propagandă şi distrugerea afişelor electorale. Poliţiştii au dat amenzi în valoare totală de 3.500 de lei.

Plenul Senatului, în calitate de for decizional, a adoptat în 11 septembrie proiectul legislativ care îşi propune revizuirea articolului 48 din Constituţie, în sensul că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, şi nu între soţi, aşa cum este în prezent. “Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”, se arată în propunerea de modificare a art. 48 alin. (1) din Constituţia României.

18.950.674 de alegători figurau în 5 octombrie în Registrul electoral, din care 672.178 au domiciliul în străinătate

Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral este de 18.950.674, care pot vota la referendum în 18.662 de secţii organizate în ţară şi 378 în străinătate, anunţă Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Dintre aceştia, 18.278.496 sunt cu domiciliul sau reşedinţa în ţară, inclusiv cetăţenii care vor împlini 18 ani până la data de 7 octombrie 2018, din care 16.780.733 sunt posesori de carte de identitate, iar 672.178 sunt cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, posesori de paşaport CRDS.

Diferenţa faţă de ultima informare a Autorităţii Electorale Permanente, din data de 02.10.2018, este de 1.047 de alegători şi apare ca urmare a radierilor efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia, precizează AEP.

Numărul total al secţiilor de votare organizate în România este de 18.662. Lista secţiilor de votare din România, ce cuprinde sediul, adresa şi delimitările fiecărei secţii de votare, poate fi vizualizată accesând https://www.roaep.ro/management-electoral/geografie-electorala/registrul-sectiilor-de-votare/   

Cei 672.178 de alegători români cu domiciliul în străinătate, posesori de paşaport CRDS, nu sunt repartizaţi pe nicio listă electorală permanentă deoarece, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare „la secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare”.

Numărul total de secţii de votare organizate în străinătate este de 378. Lista acestora poate fi vizualizată accesând link-ul https://www.mae.ro/node/46944

Secţiile de votare vor fi deschise sâmbătă şi duminică între orele 7.00 şi 21.00

Întrebarea adresată alegătorilor la referendum va fi "Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?", iar la aceasta alegătorii trebuie să răspundă cu "Da" sau "Nu".

Cetăţenii vor vota la secţia de votare unde sunt arondaţi, conform listelor electorale permanente. Cei care în ziua referendumului se află într-o altă localitate decât cea în care sunt înscrişi în lista electorală pot vota în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate.

Cetăţenii români aflaţi în străinătate vor vota la secţiile de la misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale

Pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării, Ministerul Afacerilor Externe organizează secţii de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate.

În ansamblu, votul în străinătate se va desfăşura pe durata a 58 de ore. A început vineri, la ora 21:00, ora Ronâniei, în Auckland şi se va încheia luni dimineaţă la ora 7:00, ora României, pe Coasta de Vest a SUA şi în Canada. 

Pot vota toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Participanţii la vot vor prezenta biroului electoral al secţiei de votare actul de identitate sau adeverinţa care ţine loc de act de identitate. Biroul electoral, după verificarea înscrierii în lista electorală sau după înscrierea în lista electorală suplimentară va înmâna participantului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "Votat". Ştampila se va aplica într-unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, în funcţie de opţiune, iar după ce a votat, participantul va îndoi buletinul şi îl va introduce în urnă. Ştampila se restituie preşedintelui de secţie.

Pentru persoanele care nu se pot deplasa vor fi disponibile urnele mobile.

Votul multiplu se pedepseşte cu închisoarea.

Peste 21 de milioane de buletine de vot, tipărite pentru referendumul pentru revizuirea Constituţiei

Peste 21 de milioane de vot au fost tipărite şi aproape 96.000 de ştampile cu menţiunea „VOTAT” şi peste 19,4 milioane de timbre autocolante au fost confecţionate pentru referendumul pentru revizuirea Constituţiei, potrivit Ministerului de Interne.

Instituţia Prefectului Capitalei a solicitat majorarea bugetului pentru referendum cu 516.000 de lei.

La nivel naţional sunt organizate 18.662 de secţii de votare.

Potrivit MAI, aproape 38.000 de poliţişti, pompieri, jandarmi şi poliţişti de frontieră vor fi sâmbătă şi duminică în teren, în plus faţă de dispozitivul curent.

Aproximativ 4.000 de preşedinţi de secţii de votare s-au retras înainte de referendum

Vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Marian Muhuleţ, a precizat că cei mai mulţi dintre cei care s-au retras au invocat motive personale. El a precizat că acest lucru nu este neobişnuit, iar procesul electoral nu va fi afectat.

"Nu este o cifră foarte mare, pentru că vorbim de o cifră de aproximativ 4.000 de oameni la nivel naţional, iar baza de date pusă la dispoziţie de AEP preşedinţilor de tribunale este de aproximativ 60.000 de persoane. La fel s-a întâmplat şi la alegerile locale în 2016, la fel şi la parlamentare. (...) Deci dacă vorbim la referendum de secţie de votare doar cu preşedinte, nu este nicio criză pentru că oamenii se retrag”, a declarat joi vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ, la finalul unei şedinţe de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru desfăşurarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei în sensul redefinirii familiei.

De asemenea, a mai spus vicepreşedintele AEP, numărul de retrageri la acest referendum este mai mic decât cel de la alegerile din 2016, acolo existând chiar mai multe probleme din cauza situaţiilor de incompatibilitate.

"Nu s-au retras mai mulţi acum decât la alegeri. Au fost mai multe probleme la alegerile locale, unde majoritatea retragerilor au fost determinate de incompatibilităţile provocate de funcţia de expert electoral şi eventualele rude care candidau. Acolo avem cel mai mare număr de candidaţi, incompatibilităţile mergând până la gradul al doilea de rudenie. Acolo am avut cel mai mare număr de retrageri şi înlocuiri”, a declarat Marian Muhuleţ.

Rezultatele referendumului

Referendumul este valid dacă prezenţa la vot este de 30 la sută, iar 25 la sută dintre cei care participă votează „Da”.

Rezultatele centralizate la nivel naţional de către Biroul Electoral Central, cuprinzând numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot şi numărul voturilor nule, se înaintează, cu paza militară, la Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării.

Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirma rezultatele acestuia.

Legea de revizuire a Constituţiei intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului.Curtea Constituţională publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.

CNA a eliminat interdicţia de a transmite „îndemnuri de a vota sau de a nu vota”. ActiveWatch: Modificarea este grav părtinitoare

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a modificat, cu trei zile înainte de procesul de consultare, regulile de desfăşurare a campaniei pentru referendum, schimbare pe care organizaţia ActiveWatch o defineşte ca „grav părtinitoare”.

Articolul 8 al Deciziei CNA nr. 441 din 20.09.2018 - care prevede ca „de la încheierea campaniei pentru referendum şi până la ora închiderii urnelor sunt interzise prezentarea de sondaje de opinie, difuzarea anchetelor de tip vox pop; dezbateri şi comentarii legate de problema supusă referendumului; îndemnuri de a vota pentru sau împotriva propunerilor ce fac obiectul referendumului, ori îndemnuri de a vota sau de a nu vota” - a fost schimbat, fiind eliminată interdicţia de a transmite „îndemnuri de a vota sau de a nu vota”.

Astfel, prevederea de la litera c) a devenit: „îndemnuri de a vota pentru sau împotriva propunerii ce face obiectul referendumului”.

„Această decizie este inacceptabilă din două motive: modifică regulile referendumului în timpul referendumului, iar modificarea este grav părtinitoare, favorizând încurajarea participării cetăţenilor la referendum”, a transmis ActiveWatch, organizaţie de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public.

În ceea ce priveşte data la care s-a comis intervenţia CNA, a fost încălcat Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia. Articolul 65 al Codului cere să fie evitată modificarea regulilor electorale cu mai puţin de un an înainte de momentul consultării publicului. Comisia de la Veneţia asociază încălcarea acestei recomandări cu intenţia manipulării consultării publice.

CNA a schimbat regula cu trei zile înainte de referendum. „Concret, modificarea adusă de CNA este eliminarea interdicţiei de a face campanie «pentru sau împotriva participării la referendum» în timpul exprimării votului – respectiv pentru cele două zile destinate votului, sâmbătă 6 octombrie, şi duminică 7 octombrie”.

Înainte de această modificare, articolul 8 al Deciziei interzicea campania electorală exprimată atât prin îndemnul de a vota prin DA sau NU, cât şi prin îndemnul de a vota sau de a nu vota, începând cu 24 de ore înainte de ziua votului. „Spiritul acestei reglementări - regăsită în legislaţia oricărei ţări democrate - este de a acorda participanţilor la procesul de consultare publică un timp de meditaţie neinfluenţat de campaniile de propagandă şi de a preveni riscul declanşării unor conflicte între cetăţeni în timpul exercitării votului”.

„Intervenţia CNA are un efect major pentru că, în condiţiile referendumului pe care îl reglementează, participarea sau neparticiparea la vot a devenit tema care a divizat societatea românească. Această situaţie este bine cunoscută de membrii CNA, care monitorizează conţinutul dezbaterilor difuzate de radiouri şi televiziuni şi au avut prilejul să constate că lupta nu se poartă între DA şi NU, ci între susţinătorii participării la referendum şi cei care recomandă boicotul”.

Prin intervenţia sa, mai spun membrii ActiveWatch, CNA permite instituţiilor media să difuzeze campanii de îndemn la participare la vot, campanii care pot influenţa rezultatul referendumului în favoarea uneia dintre opţiuni, atunci când nu sunt prezentate ambele poziţii. Ori, îndemnul de participare la vot poate fi prezentat de instituţii media partizane, ca fiind „neutru”, în absenţa punctului de vedere opus, al refuzului participării la referendum.

Această „nefastă modificare a regulilor, decisă de o majoritate a membrilor CNA  (au fost doar trei voturi contra), a fost - conform declaraţiilor mai multor membri ai CNA - consecinţa directă a intervenţiei unei delegaţii de reprezentanţi ai unor biserici şi ai unor instituţii media – radiouri şi televiziuni - aparţinând cultelor, la nivelul conducerii Consiliului”.

Decizia este cu atât mai gravă cu cât Consiliul a încălcat un principiu pe care instituţia, prin propriile reglementări, îl impune radiodifuzorilor: „audiatur et altera pars”. Practic, membrii CNA au decis fără să-i consulte şi să-i asculte pe reprezentanţii celuilalt punct de vedere.

„Faptul că CNA a renunţat la principii democratice în urma acestei presiuni, consolidează suspiciunile privind caracterul manipulatoriu al acestui controversat proces de consultare publică, compromit credibilitatea instituţiei şi riscă să împovăreze dosarul românesc al agresiunilor asupra statului de drept”, afirmă ActiveWatch.

ONG-urile, îngrijorate în legătură cu desfăşurarea referendumului

Deşi autorităţile au dat asigurări că referendumul se va desfăşura în bune condiţii şi în conformitate cu legea, ONG-urile îşi exprimă îngrijorarea şi au îndoieli cu privire la acest lucru.

Expert Forum atrage atenţia că lipsa unui sistem informatic de monitorizare a votului cresc şansele ca referendumul să fie fraudat. Mai mult, spune organizaţia, nici nu există mecanisme aplicabile şi eficiente prin care se poate verifica frauda, fiind dificil de dovedit şi verificat.

„În contextul lipsei SIMPV din procesul de organizare a referendumului şi a utilizării extensive a listelor suplimentare, nu există mecanisme aplicabile şi eficiente prin care se poate verifica frauda la referendum. (...) Biroul Electoral Central transmite către Autoritatea Electorală Permanentă listele electorale, iar persoanele interesate pot reclama în maximum 15 zile de la data constatării valabilităţii referendumului naţional, cu probe, eventuale fraude. AEP verifică listele electorale din secţia respectivă şi poate sesiza organele penale. Cu toate acestea, aducerea unor probe este foarte dificilă şi considerăm că numărul persoanelor care pot înainta astfel de plângeri este foarte redus. Mai mult, alegătorii nu pot verifica dacă există semnături în listele electorale în locul lor, dacă nu au participat la referendum”, arată Expert Forum.

În cazul în care este constatată o fraudă electorală într-o secţie de votare sau într-o circumscripţie electorală, BEC dispune anularea rezultatelor referendumul în cadrul acelei secţii sau în circumscripţie, explică ONG-ul. Procedura de solicitare pentru anularea rezultatelor este reglementată prin lege, însă nu este clar cine poate cere, la alegeri fiind vorba despre competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.

Nu în ultimul rând, în OUG 86/2018 privind organizarea referendumului este modificată formula de calcul al voturilor. Astfel, dacă înainte se preciza că numărul participanţilor trebuie să fie egal cu suma voturilor pentru opţiunea „Da”, pentru „Nu” şi cele nule, acum se precizează că numărul participanţilor trebuie să fie mai mare sau egal cu suma totală a voturilor. Expert Forum spune că această formulare poate genera confuzii şi riscuri pentru fraudă şi poate facilita atingerea cvorumului în condiţii incorecte.

„Aceste modificări, precum şi lipsa de certitudine cu privire la anumite proceduri importante creează un climat de lipsă de încredere în corectitudinea modului de organizare a referendumului şi în mecanismele de contestare a neregulilor şi fraudelor. Mai mult, încalcă principii şi condiţii enunţate în Codul bunelor practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneţia în ceea ce priveste existenţa unui sistem de recurs efectiv sau libera exprimare a voinţei electoratului şi combaterea fraudei”, conchide Expert Forum.

La rândul lor, cei de la Funky Citizens le recomandă cetăţenilor să raporteze orice neregulă pe site-ul www.votcorect.ro. Pentru asistenţă electorală, cetăţenii pot apel la numărul de telefon 0800.080.200 (gratuit, pentru România) sau la +40212.039.020 (cu plată, pentru diaspora), atât sâmbătă, cât şi duminică, între orele 6.00 şi 22.00.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.