Cancerul de prostată provoacă cel mai des moartea bărbaţilor, după cel de plămâni, iar dacă într-o familie există o rudă de gradul I care a avut cancer de prostată incidenţa creşte cu 3 la 1, a declarat, luni, la Bucureşti, prof. Richard J. Ablin, descoperitorul PSA, antigenul specific prostatic.
Potrivit profesorului Richard J. Ablin, care este şi unul dintre pionierii imuno-oncologiei, diagnosticul cancerului de prostată s-a confruntat cu dificultăţi timp de mulţi ani, iar antigenul specific prostatei (PSA) a început să fie descoperit în 1986 şi ulterior s-au dezvoltat mai multe teste.
"S-a descoperit că această proteină este prezentă doar în prostată. Antigenul specific prostatei există şi în alte glande, dar aceasta cauzează cancerul de prostată şi de aceea PSA este specific prostatei. Folosirea testului este universal acceptată. Cancerul de prostată este, după cancerul de plămân, cancerul care provoacă cel mai des moartea bărbaţilor", a mai spus profesorului Richard J. Ablin.
Problema este că PSA nu este specifică doar cancerului.
"Totuşi, testul PSA nu este specific doar pentru cancer. Nu există un nivel exact. Putem găsi pacienţi care au un PSA de nivel 5 şi au cancer de prostată sau alţii care nu au cancer de prostată. Practic, sunt două tipuri de cancer de prostată: un tip lent - progresiv şi celălalt agresiv. În cel lent, pacientul moare cu cancerul de prostată şi poate se descoperă la autopsie. Cel de-al doilea caz, cel agresiv, se împrăştie în alte părţi ale corpului. Nu există un nivel stabil al PSA care să indice. Dacă avem un nivel de 100, de 1000, acest lucru sugerează că este ceva în neregulă. Putem avea un PSA nivel 5 şi persoana să aibă cancer şi un altul de 11 şi să nu aibă cancer", a adăugat profesorul Ablin.
Cancerul de prostată este legat şi de vârstă.
"Cu toţii, bărbaţii pot face cancer de prostată. 68 dintre 100 de bărbaţi cu vârsta între 60 şi 69 de ani au cancer de prostată, pentru că este legat de vârstă. Testele au două scopuri: primul, dacă un bărbat este diagnosticat cu cancer de prostată şi este tratat. Cel mai bun ce trebuie determinat prin nivelul PSA este dacă tratamentul a avut succes. Dacă acest nivel creşte, ceva nu este în regulă", a mai spus medicul.
Profesorul Richard J. Ablin susţine că orice persoană cu rude de gradul I cu cancer de prostată trebuie să facă investigaţii de timpuriu.
"Dacă are o rudă de gradul I care a avut cancer de prostată incidenţa de a face cancer creşte cu 3 la 1. La afro-americani, rata de cancer de prostată este dublă faţă de caucazieni, a celor care locuiesc în Caraibe este şi mai mare. Când ai 40-45 de ani poţi să îţi măsori PSA. Începând de la 40 de ani prostata creşte şi începe să comprime uretra. Un bărbat care are 50 de ani are şanse de 40 la sută ca în următorii 25 de ani să dezvolte cancer de prostată. Testul PSA este bun atunci când se urmăreşte evoluţia după tratament. Dacă ai o rudă de gradul I sau dacă ai un anumit risc trebuie să-ţi faci testul şi să urmăreşti valoarea PSA, o dată la şase luni. Dacă nu ai o rudă de gradul I şi nu ai un anumit factor de risc şi nu ai simptome, să nu faci nimic", a adăugat profesorul Ablin.
Legat de intervenţia chiurgicală, medicul a vorbit de "chirurgia prin îngheţare" .
"Am început să folosim chirurgia prin îngheţare ca o metodă operatorie. Am folosit îngheţarea prostatei. Ceea ce am descoperit prin îngheţare este că atunci când îngheţăm prostata în cazul celor care au avut metastază şi cancerul s-a răspândit în alte organe, am observat că intrase în remisie cancerul. Atunci când îngheţăm prostata dezvoltă un răspuns imun. Apoi, crio-imuno-terapia. Crio-chirurgia distruge tumoarea şi produce un răspuns imun. Înainte de intervenţie trebuie să se evalueze sistemul imunitar al pacientului", a adăugat descoperitorul antigenului specific prostatic (PSA).
Prof. Richard J. Ablin a fost invitat la Bucureşti la Conferinţa de medicină persoanalizată. Cu acesă ocazie, profesorul a spus că "medicina personalizată îşi propune asigurarea tratamentului potrivit, pentru pacientul potrivit, la momentul potrivit. Şi de prima dată. Implementarea medicinei personalizate poate fi din ce în ce mai rapidă, pe măsură ce medicii, pacienţii şi ceilalţi actori implicaţi în domeniul sanitar vor fi din ce în ce mai educaţi în acest domeniu", a spus profesorul Richard Ablin.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
