Organizaţia de mediu WWF CEE recunoaşte că a sesizat probleme de mediu în cazul lucrărilor hidrotehnice de la Bala II, dar spune că „este eronat să se sugereze că a blocat un proiect de infrastructură prin faptul că a semnalat preocupări de mediu”. Directorul general WWF CEE: „Nu am iniţiat proceduri judiciare. Nu am solicitat anularea Hotărârii de Guvern. Nu am cerut Comisiei Europene să oprească finanţarea proiectului. Orice decizie ulterioară privind finanţarea proiectului a aparţinut Comisiei Europene”.
Sesizarea de mediu transmisă Comisiei Europene în iunie 2024 în contextul pregătirilor lucrărilor hidrotehnice de amenajare pe braţul Bala de pe Dunăre, nu avea drept scop oprirea ori suspendarea lucrărilor, au transmis pentru News.ro reprezentanţii organizaţiei World Wild Fund for Life (WWF) din Europa Centrală şi de Est (CEE).
Precizarea vine în contextul în care reprezentanţi ai CE au confirmat pentru News.ro existenţa sesizării şi faptul că procedura de plângere este în continuare deschisă, "până când se realizează progresul suficient în abordarea preocupărilor exprimate".
În contextul debitelor scăzute ale Dunării, activitatea centralei nucleare de la Cernavodă a fost sistată în august, fapt ce a readus în atenţie un proiect care viza lucrări de regularizare pe braţul Bala. Este vorba de un braţ secundar situat în zona Călăraşi care preia o cotă uriaşă (până la 85%) din debitul fluviului, în detrimentul sectorului intitulat Dunărea Veche. Situaţia actuală provoacă probleme majore de navigaţie şi de alimentare cu apă pentru Centrala Nucleară Cernavodă.
Proiectul care a provocat dispute politice aprinse este "Restaurarea şi renaturarea zonei de bifurcaţie a braţului Bala pentru asigurarea condiţiilor de navigaţie şi de protecţie a mediului pe Dunăre", aprobat în toamna anului 2024 la finanţare din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport (P.T.) 2021 - 2027, şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
Obiectivul general vizează dezvoltarea transportului naval prin asigurarea condiţiilor de navigaţie şi de protecţie a mediului pe Dunăre, în zona punctului critic Bala.
Se doreşte restaurarea şi renaturarea zonei de bifurcaţie a braţului Bala prin combinaţii de lucrări hidrotehnice. Acestea, împreună cu lucrările deja executate, urmează să asigure redistribuirea debitului între braţul Bala şi Dunăre atât pentru nevoile navigaţiei cât şi pentru migraţia sturionilor, prin creşterea nivelului apei pe Dunăre, în zona bifurcaţiei cu braţul Bala, cu până la 1,20 m.
Reacţia organizaţiei de mediu WWF CEE
Într-o conferinţă de presă organizată pe 13 august 2026, liderul PSD, Sorin Grindeanu, fost ministru al Transporturilor între 2020 - 2025, dădea vina pe două organizaţii de mediu pentru blocarea proiectului de la Bala. Una dintre ele era WWF.
Faptul că organizaţia de mediu a depus o sesizare era confirmat pentru News.ro de către un reprezentant al Comisiei Europene.
"În iunie 2024, WWF CEE a depus la Comisie o plângere privind proiectul planificat pe braţul Bala de pe Dunăre, ridicând întrebări cu privire la conformitatea proiectului cu cerinţele de mediu aplicabile ale UE şi la justificarea sa. Comisia rămâne deschisă oricărei soluţii tehnice adecvate, cu condiţia ca aceasta să respecte pe deplin legislaţia UE şi naţională aplicabilă, să se bazeze pe o analiză solidă a opţiunilor şi să rezulte din consultări semnificative cu părţile interesate relevante, respectând principiul parteneriatului", a transmis săptămâna trecută un reprezentant al Comisiei Europene, la solicitarea News.ro.
"WWF-CEE nu a iniţiat nicio acţiune în justiţie împotriva Guvernului României, nu a contestat Hotărârea de Guvern prin care a fost aprobat proiectul Bala II şi nu a solicitat Comisiei Europene să oprească, să suspende sau să retragă finanţarea proiectului", a transmis pentru News.ro Andreas Beckmann, directorul general al WWF Central and Eastern Europe.
"Implicarea noastră a vizat măsura în care proiectul, inclusiv soluţia tehnică propusă, respecta cerinţele şi angajamentele de mediu aplicabile acestuia", arată reprezentantul WWF CEE.
Acesta reaminteşte că proiectul Bala II a fost conceput pentru a îmbunătăţi navigaţia pe Dunăre, asigurând totodată protecţia mediului şi condiţii pentru migraţia sturionilor.
"Asigurarea condiţiilor pentru migraţia sturionilor", este unul dintre cele patru obiective asumate de proiect, pe lângă dezvoltarea unei reţele TEN-T, prin promovarea transportului pe Dunăre, reducerea timpului de călătorie între Călăraşi şi Brăila şi reducerea costurilor de transport.
"Acestea nu au fost, aşadar, cerinţe suplimentare introduse de WWF. Ele au făcut parte din proiectul elaborat şi înaintat de autorităţile române. WWF-CEE a devenit preocupat de faptul că soluţia tehnică propusă ar putea să nu răspundă în mod adecvat acestor obiective şi cerinţe şi ar putea genera riscuri semnificative de mediu şi hidrologice. Aceste preocupări s-au bazat pe o analiză tehnică şi au vizat, printre altele, efectele potenţiale ale proiectului asupra debitelor de apă, habitatelor şi migraţiei sturionilor", susţine Andreas Beckmann, directorul general al WWF Central and Eastern Europe.
Demersurile WWF la nivelul autorităţilor române
Beckmann susţine că s-a încercat mai întâi soluţionarea acestor preocupări direct cu autorităţile române.
WWF-CEE, prin WWF-România, s-a adresat mai întâi în scris Ministerului Transporturilor, prezentând preocupările tehnice şi de mediu relevante şi solicitând remedierea problemelor identificate.
"Dialogul care a urmat nu a soluţionat în mod substanţial problema semnalată", susţine directorul general al WWF CEE.
"Abia după această încercare de dialog instituţional direct, WWF-CEE a adus preocupările rămase
nesoluţionate în atenţia Comisiei Europene, în calitatea acesteia de instituţie care finanţează proiectul şi, prin urmare, de actor-cheie în implementarea sa", arată Beckmann.
Comunicarea a fost transmisă Comisiei Europene sub forma unei plângeri şi este gestionată în cadrul procedurii sale privind plângerile.
"Este însă important ca această încadrare administrativă să nu fie confundată cu o acţiune în justiţie împotriva proiectului. Nu am iniţiat proceduri judiciare. Nu am solicitat anularea Hotărârii de Guvern. Nu am cerut Comisiei Europene să oprească finanţarea proiectului. Am informat Comisia Europeană cu privire la preocupările rămase nesoluţionate în ceea ce priveşte cerinţele de mediu şi tehnice asociate unui proiect finanţat din fonduri europene, după ce am încercat mai întâi să abordăm aceste preocupări direct cu autorităţile române. Orice decizie ulterioară privind finanţarea
proiectului a aparţinut Comisiei Europene", susţine directorul general al WWF CEE.
"Este eronat să se sugereze că WWF a blocat un proiect că a semnalat preocupări de mediu"
Comisia Europeană a confirmat că procedura rămâne deschisă, în timp ce facilitează şi monitorizează dialogul dintre părţile relevante. De asemenea, Comisia a precizat că rămâne deschisă oricărei soluţii adecvate, cu condiţia ca aceasta să respecte pe deplin legislaţia UE şi legislaţia naţională, să se bazeze pe o analiză solidă a opţiunilor şi să rezulte dintr-o consultare reală a părţilor interesate relevante.
"Aceasta este şi poziţia WWF-CEE. Dezbaterea publică actuală a prezentat, de asemenea, Bala II în principal ca pe un proiect destinat să asigure apa de răcire pentru Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. WWF-CEE recunoaşte gravitatea nivelurilor excepţional de scăzute ale apei Dunării şi implicaţiile acestora pentru securitatea energetică a României. Cu toate acestea, prezentarea asigurării apei de răcire drept scop principal al proiectului nu reflectă cu exactitate obiectivele declarate ale acestuia", mai arată directorul general al WWF CEE.
Potrivit documentaţiei proiectului, obiectivul său general vizează dezvoltarea transportului pe căile navigabile interioare, asigurând în acelaşi timp condiţii de navigaţie şi de protecţie a mediului pe Dunăre.
Obiectivele sale specifice nu includeau asigurarea debitului de apă necesar pentru răcirea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
"Prin urmare, contribuţia proiectului la asigurarea debitului minim de apă necesar pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă este identificată drept un beneficiu indirect, şi nu drept obiectivul principal al proiectului. Această distincţie este importantă. Seceta severă şi nivelurile excepţional de scăzute ale apei Dunării, în contextul mai amplu al schimbărilor climatice, au generat preocupări operaţionale serioase pentru Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Reinterpretarea proiectului Bala II ca şi cum scopul său principal ar fi fost prevenirea acestei situaţii riscă să amestece două chestiuni distincte şi să denatureze obiectivele declarate ale proiectului", arată directorul general al WWF CEE.
Conform acestuia, rolul WWF-CEE a fost de a semnala preocupări atunci când a considerat că aceste angajamente nu erau îndeplinite în mod adecvat, mai întâi autorităţilor române responsabile şi, ulterior, Comisiei Europene, atunci când preocupările respective au rămas nesoluţionate.
"Este, prin urmare, eronat să se sugereze că WWF a blocat un proiect de infrastructură prin faptul că a semnalat preocupări de mediu. Solicitarea ca angajamentele incluse într-un proiect finanţat din fonduri europene să fie respectate face parte dintr-un proces responsabil de monitorizare şi dintr-un dialog constructiv", concluzionează Andreas Beckmann, directorul general al WWF Central and Eastern Europe.
Medikatv.ro
