Pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare vor beneficia în continuare de transplant, atât în România cât şi în străinătate, din banii alocaţi prin programul naţional fiind cheltuiţi până acum 53 la sută, a anunţat, marţi, Ministerul Sănătăţii, precizând că urmează să se stabilească mecanismul de alocare a organelor prelevate în România, cu respectarea tuturor normelor legale.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au discutat, luni, cu coordonatorii regionali pe transplant din Bucureşti, Cluj, Târgu Mureş şi Bihor, cu membri ai Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale de Transplant şi ai conducerii ANT.
În cadrul întâlnirii s-au rediscutat problemele cu care se confruntă Agenţia Naţională de Transplant şi neregulile constatate de Corpul de Control al ministrului, „în vederea identificării, în comun, de soluţii pentru corectarea acestora şi desfăşurarea în cele mai bune condiţii a activităţii de transplant în România”, arată, marţi, Ministerul Sănătăţii.
„În cadrul discuţiilor s-a subliniat faptul că finalitatea acestor controale este identificarea şi corectarea disfuncţionalităţilor sesizate încă din anul 2009 cu privire la activitatea de transplant din România precum şi revizuirea legislaţiei în vigoare”, a precizat sursa citată.
Consiliul Ştiinţific al ANT, cu suportul Ministerului Sănătăţii, va lucra, în perioada imediat următoare, pentru a asigura transparenţa mecanismului de alocare a organelor, precum şi respectarea tuturor normelor legale în vigoare.
Ministerul Sănătăţii a precizat că toţi cei care au participat la discuţii au fost de acord asupra faptului că finanţarea prin Programul Naţional de Transplant nu a reprezentat şi nu reprezintă o problemă, în noiembrie, sumele alocate de la bugetul de stat fiind cheltuite în pondere de 53 la sută.
„Pacienţii care au indicaţii şi sunt pe listele de aşteptare vor beneficia, în continuare, de transplant atât în România cât şi în străinătate. Ministerul Sănătăţii susţine activitatea de transplant în România bineînţeles cu respectarea în totalitate a cadrului legislativ în vigoare”, a mai arătat sursa citată.
Premierul Dacian Cioloş a declarat luni că ministrul Sănătăţii a fost învinovăţit pe nedrept în cazul scandalului transplanturilor, arătând că nu este vina acestuia că a avut curajul să spună lucrurilor pe nume şi să ia măsuri. Cioloş a apreciat că, dacă ar fi fost luate măsuri în domeniu de către foştii miniştri ai Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Transplanturilor ar fi fost auditată mai demult, nu s-ar fi ajuns în această situaţie.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii spuneau şi săptămâna trecută, după o altă întâlnire cu principalii responsabili ai activităţilor de transplant, că nu există niciun motiv ca activitatea de transplant să fie întreruptă, că există finanţare şi că urmează să fie elaborate procedure clare de alocare a organelor recoltate, precizând că o activitate atât de sensibilă din punct de vedere etic trebuie să fie guvernată de transparenţă şi reguli elaborate de profesionişti a căror probitate profesională este în afara oricărui dubiu, fără să fie “umbrita de antecedente penale”.
Conducerea Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT) declara, în 28 noiembrie, că de zece zile nu s-a mai făcut niciun transplant, fapt fără precedent în România şi atenţiona că afirmaţiile "denigratoare şi calomnioase” privind activitatea de transplant induc panică în rândul pacienţilor şi vor duce la scăderea dramatică a transplanturilor şi la creşterea mortalităţii.
Directorul executiv al ANT, Radu Deac, a arătat că sunt false informaţiile că alocarea de organe nu se face după criterii clare, ci pe baza unei "cutume”, precizând că există o evidenţă strictă privind pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare şi donatorii aflaţi în moarte cerebrală declaraţi.
Radu Deac a recunoscut că există neconcordanţe privind desfăşurarea activităţii administrative a instituţiei, dar acestea sunt corectabile, având drept cauze lipsa de personal, salarizarea umilitoare, condiţiile inadecvate de muncă şi „bugetul insuficient care nu a permis niciodată desfăşurarea vreunei campanii de promovare”.
Precizările au fost făcute după ce ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat că, în urma verificărilor făcute de Corpul de control din MS, au fost găsite nereguli grave în privinţa modului de alocare şi de prioritizare a pacienţilor pentru transplant, astfel că bolnavii nu beneficiază de şanse egale.
Corpul de control a făcut mai multe verificări în cadrul cărora s-a descoperit că, deşi există liste de aşteptare acestea nu sunt corelate la nivel naţional, iar criteriile de prioritizare „sunt mai degrabă subiective”, a arătat ministrul.
Voiculescu a precizat că au fost sesizate organele de anchetă în privinţa neregulilor descoperite.
"Corpul de control al Ministerului Sănătăţii a descoperit, de asemenea, existenţa unor fenomene care indică suspiciuni cu privire la corectitudinea alocării organelor pentru transplant. Într-unul dintre centrele de transplant din România, pentru o singură arie patologică, s-au efectuat, în anul 2014, 140 de transplanturi. 60% dintre pacienţii care au beneficiat de aceste transplanturi au fost înscrişi pe lista de aşteptare chiar în acelaşi an deşi erau pacienţi pe listat de aşteptare încă din anul 2005. Într-un alt an, în anul 2015, de asemenea, într-un centru şi pe o singură arie patologică, 80% dintre beneficiarii de transplant au fost înscrişi în acelaşi an 2015. 80%!”, a mai spus Vlad Voiculescu.
Ministrul a cerut realizarea, în regim de urgenţă a regulamentului de alocare a organelor. De asemenea, Vlad Voiculescu a spus că există proceduri stabilite, la nivel european, pentru contactarea pacienţilor. Astfel, dacă în celelalte ţări din Uniunea Europeană sunt contactaţi în repetate rânduri pacienţii din vârful listei de aşteptare şi apropiaţii acestora atunci când există un organ compatibil, în România, această procedură nu se aplică.
Potrivit Hotnews, şi într-un raport din 2014 al Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii se arăta că existau probleme privind activitatea de transplant în România, precum: alocarea haotica a organelor, lipsa monitorizarii donatorilor vii si a donatorilor în moarte cerebrală, lipsa personalului specializat. În raport se menţiona că alocarea organelor pentru transplant se face "la discreţia personalităţilor în domeniul transplantului".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
