Medicul Gabriel Gorun: Suntem semi-legaţi la ochi, un pic orbi, aproape, când e vorba de substanţe noi psihoactive/ Nu le putem detecta pe toate, nu vorbesc neapărat din limite de laborator, vorbesc din limite de cunoaştere

”Au fost întotdeauna apanajul detecţiei toxicologice rutiniere drogurile clasice, cele 20-30 de substanţe clasice cu care istoria toxicologică a venit. De prin 2007 s-a detectat prima dată o substanţă considerată nouă, deci acest grup al substanţelor noi psihoactive de prin 2007 a început să se dezvolte. În momentul de faţă, la nivel mondial sunt cunoscute peste 1.300 de astfel de substanţe, doar 800 dintre ele au făcut apanajul unei cercetări toxicologice, adică există tiparul lor de identificare pe care aparatele l-ar putea integra şi doar pentru 200 dintre ele s-au făcut însă şi studii toxicologice, care înseamnă modul în care se metabolizează, ce reacţii determină în organism şi aşa mai departe. Aşadar, suntem semi-legaţi la ochi, un pic orbi, aproape, când e vorba de substanţe noi psihoactive tocmai pentru că, pe de o parte, nu le putem detecta pe toate, pe de altă parte - şi asta nu vorbesc neapărat din limite de laborator, vorbesc din limite de cunoaştere, de nivelul de cunoaştere al ştiinţelor medicale din momentul de faţă - pe de altă parte, neavând nicio istorie foarte bogată în spate a lor, nu am putut să aducem date statistic validate”, a declarat, vineri seară, la emisiunea Medika Antidrog de la Medika Tv, medicul Gabriel Gorun.

 

El a explicat că situaţia privind detectarea substanţelor cu efect psihotrop are consecinţe inclusiv asupra unor dosare penale.

 

”Problema acestor substanţe noi psihoactive în România este foarte gravă pentru că, aparent, conform publicării rezultatelor confiscărilor pe care le face DIICOT-ul, ar constitui, de fapt, principalele substanţe de uz în România. Detecţiile, însă, din probele biologice nu sunt concordante acestor raportări făcute de DIICOT, ceea ce arată că detecţia lor este o mare, mare problemă în România. Şi de ce? Pentru că, pe de o parte, aparatele vechi nu pot face această detecţie, doar cele noi, moderne, şi aici ne limităm la foarte puţine laboratoare din ţară care o pot face. Şi, pe de altă parte, sunt substanţe noi. Standardele de comparare, există nişte etaloane pe care trebuie să şi le cumpere laboratorul pentru a putea face aceste analize, sunt foarte scumpe. Şi, fiind un spectru atât de mare de substanţe, trebuie să cumperi foarte multe astfel de standarde care au o durată de viaţă scurtă. Dacă nu le foloseşti în două luni, ele au expirat şi sunt invalide. Şi atunci trebuie să le reînnoieşti. Şi ar creşte teribil de mult şi această povoară economică pe laborator”, a arătat medicul.

 

El a susţinut că, pentru rezolvarea acestei ”probleme serioase”, e nevoie de înnoirea aparaturii folosite pentru depistarea drogurilor, Gabriel Gorun explicând că ”dacă nu detectezi, nu cunoşti, nu ai cum să previi, nu ai cum să tratezi”.

 

Medicul a dat şi un exemplu, cel în care Poliţia identifică un şofer care are elemente evidente de alterare a capacităţii lui de a şofa, dar testul Drager este negativ. 

 

”Poliţistul va insista în a aprofunda ancheta şi atunci va solicita probe biologice. Dacă laboratorul care va prelucra acea probă biologică nu are un aparat suficient de performant, nu-l poate identifica. Şi astfel, iată cum un infractor este lăsat în libertate, de fapt, pe bazele unei incapacităţi a statului de a aproba vinovăţia lui. Problema este foarte serioasă pentru că, mai ales în rândul tinerilor, mulţi consumatori virează de la drogurile clasice către acestea şi, din acest motiv, al incapacităţii statului român de a le pune în evidenţă, astfel încât le oferă un sentiment fals de siguranţă, că nu pot fi incriminaţi. Ceea ce, din punct de vedere juridic, nu este departe de adevăr”, a adăugat specialistul.

Urmărește-ne și pe Google News