În conflictul juridic de natură constituţională între Parlament şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reprezentantul Senatului a susţinut, miercuri, că există un astfel de conflict deoarece există o confuzie între rolul preşedintelui Senatului şi al Biroului permanent, în sensul în care nu şeful Senatului decide asupra sesizărilor formulate de justiţie, ci procedura prevede o aprobare în Biroul permanent al forului legislativ. De cealaltă parte, reprezentantul PÎCCJ a susţinut că Parlamentul şi-a exercitat abuziv şi discreţionar rolul în raport cu alte instituţii ale statului.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Susţinerea opiniilor părţilor în plenul de miercuri al Curţii Constituţionale vine după ce, la finalul lunii mai, preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc a sesizat CCR în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi PÎCCJ, manifestat printr-o ingerinţă „directă şi neconstituţională” a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, în contextul urmăririi penale declanşate împotriva fostului preşedinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu.

Tăriceanu este acuzat de abuz în serviciu pentru că nu a supus aprobării plenului vacantarea mandatului de senator al social-democratului Cristian Marciu, declarat incompatibil de ICCJ pentru că în 2010 a fost simultan consilier judeţean şi acţionar al unei firme de construcţii.

„Este evident că e vorba despre un conflict juridic de natură constituţională, care reflectă o situaţie juridică conflictuală care ia naştere din încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Situaţia conflictuală e determinată de o solicitare de către o structură a Parchetului de documente, de acte, referitoare la o procedură pe rol îndeplinită de Parlament”, a afirmat reprezentantul Senatului, miercuri, în susţinerea opiniei la CCR.

Acesta a adăugat că a fost confirmată incompatibilitatea lui Ovidiu Cristian Marciu în calitate de consilier judeţean, nu în cea de senator.

„Conflictul juridic este determinat, pe de altă parte, de declanşarea unei acţiuni judiciare împotriva preşedintelui Senatului (...) şi a confirmat raportul de incompatibilitate a lui Marciu Ovidiu Cristian Dan în calitate de consilier judeţean. E de amintit că nu se face referire la incompatibilitatea în calitatea sa de senator. Pornirea unei acţiuni judiciare împotriva preşedintelui Senatului, fără a se reţine să fi încălcat legea, e o situaţie care creează un precedent periculos. Procurorul de caz a cerut imperativ comisiei respective să îi predea documente asupra cărora senatorii urmau să îşi exprime un vot politic. E un atac împotriva unui principiu constituţional”, a explicat reprezentantul Senatului în faţa judecătorilor CCR.

El a mai spus că „se face o confuzie între atribuţiile conferite preşedintelui Senatului şi cele ale Biroului permanent, ca unic organ de conducere”.

„E clar, că fie preşedintele Camerei sau al Senatului, atunci când Camera e sesizată de o autoritate, nu va putea să decidă imediat asupra sesizării, ci o va transmite Biroului permanent, acesta derulând în continuare procedura. Una e incompatibilitatea cunoscută a domnului Marciu, în calitate de consilier judeţean, şi alta este incompatibilitatea necunoscută a d-lui senator Marciu. Cerem plenului CCR să constate existenţa unui conflict juridic între Parlament şi PÎCCJ şi să decidă ca în viitor structurile Ministerului Public să îşi exercite competenţa în cadrul legal”, a conchis reprezentantul Senatului.

De cealaltă parte, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut că nu există un conflict juridic între cele două instituţii, iar Parlamentul a avut un raport abuziv şi discreţionar cu alte instituţii ale statului.

„Opinia noastră e că nu suntem în situaţia unui conflict juridic. Vă solicit să disociaţi din motivarea sesizării acele aspecte care vizează activitatea Ministerului Public de cele care vizează ANI, pentru că Ministerul Public nu poate răspunde în această procedură de faptele unei alte entităţi faţă de care nu are raport juridic”, a afirmat reprezentanta PÎCCJ, în plenul de miercuri al CCR.

Ea a adăugat că „principiul autonomiei parlamentare permite Parlamentului să îşi organizeze modalitatea de funcţionare internă, dar nu trebuie pierdut din vedere rolul Parlamentului şi raportul cu alte instituţii. Raportul nu trebuie exercitat abuziv, discreţionar, mai ales că Legea fundamentală stabileşte raporturile. Din punctul nostru de vedere, autonomia regulamentară parlamentară, nu legitimează instituirea unor reguli care încalcă Constituţia, prin instituirea unui regulament de funcţionare”.

Preşedintele CCR Valer Dorneanu a precizat, după susţinerea celor două opinii ale instituţiilor vizate în conflict, că judecătorii Curţii rămân în pronunţare.

Ce vizează conflictul constituţional

Pe 29 mai, preşedintele interimar al Senatului Robert Cazanciuc a sesizat CCR privind un conflict juridic între Parlament şi PÎCCJ, din cauza ingerinţei directe a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Legislativului, în contextul urmăririi penale declanşate împotriva fostului preşedinte al Senatului Călin Popescu Tăriceanu. El este acuzat de abuz în serviciu pentru că nu a supus aprobării plenului vacantarea mandatului de senator al social-democratului Cristian Marciu, declarat incompatibil de ICCJ pentru că în 2010 a fost simultan consilier judeţean şi acţionar al unei firme de construcţii.

„Efectuarea urmăririi penale faţă de Preşedintele Senatului, în funcţie în anul 2017, pentru acte de procedură parlamentară, respectiv nesupunerea votului plenului Senatului a încetării de drept a unui mandat de senator validat în 2016, pentru care Agenţia Naţională Integritate a emis în 2012 un raport de evaluare privind incompatibilitatea acestuia cu exercitarea funcţiei de consilier judeţean în perioada 2008-2012, rămas definitiv în 2015, reprezintă un fapt fără precedent, o încălcare a regimului separaţiei puterilor în stat. În consecinţă, prin sesizarea formulată, am solicitat Curţii Constituţionale să constate şi să soluţioneze un conflict juridic de natură constituţională manifestat printr-o ingerinţă directă şi neconstituţională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării”, a transmis Senatul, care a anunţat astfel depunerea sesizării de către Cazanciuc.

El a invocat articolul 69 alin.(2) din Constituţie care „consacră nulitatea mandatului imperativ al deputaţilor şi senatorilor şi interzice orice ingerinţe în activitatea acestora care ar veni din partea altor autorităţi”, astfel că niciunui membru al Parlamentului nu îi poate fi impusă o anumită conduită în exercitarea opţiunii de vot.

În opinia lui Cazanciuc, punerea la dispoziţie a unor documente întocmite în timpul derulării dezbaterilor parlamentare în care este analizată orice solicitare a unei autorităţi publice reprezintă o formă de imixtiune şi de încercare de control a activităţii şi procedurilor parlamentare, în condiţiile în care acestea se finalizează prin votul liber exprimat de senatori.

Cristian Marciu a fost declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în martie 2015, prin decizie definitivă.

Instanţa a stabilit că senatorul a fost în stare de incompatibilitate începând din 2010, când a ocupat funcţia de consilier judeţean şi vicepreşedinte al CJ Giurgiu şi calitatea de acţionar al unei firme de construcţii, SC Profi Crim Construct, fiind înregistrat şi ca PFA.

În martie 2017, Agenţia Naţională de Integritate a cerut Senatului să vacanteze mandatul lui Marciu (PSD) din cauza incompatibilităţii.

Tăriceanu a anunţat, în luna ianuarie a acestui an, că i s-a adus la cunoştinţă că este suspect într-un dosar de abuz în funcţie, în legătură cu mandatul unui senator care se afla în incompatibilitate. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.