Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, joi, la o dezbatere privind Centenarul Unirii organizată la Cotroceni, că, din păcate, jocul politic mărunt a avut câştig de cauză în faţa unei rare oportunităţi, aceea de a construi consens politic, coeziune şi angajament social în jurul unor obiective şi proiecte de modernizare a ţării, continuând idealurile Marii Uniri. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că ar fi greşit ca, pentru sărbătorirea Centenarului Unirii, să cădem într0un ”festivism inutil”, el subliniind că în niciun caz nu îşi doreşte să fie recreată ”Cântarea României”. Preşedintele a subliniat că o naţiune fără trecut nu are viitorul dar ca să creezi viitorul trebuie să te străduieşti, nu e suficient să ştii istorie. ”Istoria trebuie celebrată, iar viitorul trebuie creat”, a firmat şeful statului.
Preşedintele a precizat, la început, că a dorit ca la începutul Anului Centenarului să se întâlnească cu cei care i-au adresat solicitări de acordare a Înaltului Patronaj sau i-au trimis invitaţii la proiecte şi evenimente de marcare a faptelor de acum un secol.
El a amintit că a subliniat în repetate rânduri că Centenarul Marii Uniri nu trebuie să se rezume la a fi un simplu prilej de ceremonii, fie ele pioase sau de mare bucurie, precizând că Centenarul nu marchează doar momentele de acum 100 de ani, ci este despre întregul parcurs al României moderne şi despre proiectele noastre de viitor.
”Mai mult, Centenarul nu poate fi despărţit de istoria şi soarta continentului nostru, după cum nici viitorul nostru nu poate fi rupt de proiectul european din care facem parte. Am încurajat toate guvernele României de după 2015, au fost cinci, să-şi asume cu maximă responsabilitate rolul de a dovedi, prin proiecte concrete, importante, implementate cu responsabilitate, capacitatea ţării noastre de a se angaja în al doilea secol al său de modernitate”, a adăugat şeful statului.
De asemenea, el a menţionat că Centenarul a creat în societatea românească un orizont de aşteptare comparabil, poate, cu momentul aderării ţării noastre, în 2007, la Uniunea Europeană.
”Din păcate, jocul politic mărunt a avut câştig de cauză în faţa unei rare oportunităţi: aceea de a construi consens politic, coeziune şi angajament social în jurul unor obiective şi proiecte de modernizare a ţării, continuând idealurile Marii Uniri. Regret că manifestările şi proiectele dedicate Centenarului se pregătesc în lipsa unui cadru legal, care cadru nu a fost încă adoptat de Parlament. Regretabil este şi faptul că, deşi Guvernele succesive din ultimul an ne-au anunţat în repetate rânduri de iminenţa prezentării unui program naţional al Centenarului şi a adoptării unui mecanism transparent şi operaţional de sprijin, acest lucru nu s-a întâmplat”, a ţinut să precizeze preşedintele Iohannis.
Şeful statului a amintit că, acum 100 de ani, aşteptările majorităţii româneşti şi, deopotrivă, ale minorităţilor naţionale erau de a trăi nu doar într-o Românie mai mare, ci şi într-o Românie mai bună.
”Să reţinem acest lucru! «Dreptate şi adevăr, la temelia României întregite!» - s-a spus la Alba-Iulia. Înfăptuirea idealului naţional a fost legată de edificarea unei Românii mai drepte, mai incluzivă în raport cu toţi cetăţenii săi, o ţară care îşi fructifică potenţialul uman şi natural. S-a dorit o Românie apropiată de Europa şi de valorile europene. Din păcate, la scurt timp de la întregirea naţională, am cunoscut ascensiunea totalitarismelor şi a politicii de dictat, creşterea intoleranţei şi a antisemitismului până la forme criminale de manifestare. Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial şi instaurarea prin forţă a comunismului au suspendat, pentru jumătate de secol, modernizarea şi europenizarea României”, a continuat preşedintele.
Klaus Iohannis a mai spus că anul 1989 ne-a redat speranţa într-un viitor bazat pe valorile occidentale dar, deopotrivă, ne-a conferit şi responsabilitatea construirii sale.
”Doamnelor şi domnilor, «Vrednicia neamurilor se judecă după temeinicia hotărârilor ce le iau, după măsura de înălţare sufletească cu care se alătură la aceste hotărâri şi după stăruinţa cu care se silesc a înfăptui hotărârile luate». Aceste cuvinte pe care Iuliu Maniu le-a rostit la 1 Decembrie 1918, la un veac distanţă, sunt la fel de adevărate şi pline de semnificaţie. Dacă vrem să cinstim cu adevărat faptele înaintaşilor şi să ne ridicăm la înălţimea moştenirii pe care ne-au lăsat-o, avem datoria să ne asumăm, la rândul nostru, ţinte la fel de înalte. Doar punându-ne resursele în slujba societăţii putem contribui cu toţii – oameni de stat, clasă politică, elite din toate domeniile – la dezvoltarea ţării în următoarea sută de ani”, a afirmat şeful statului.
Preşedintele a menţionat că „anul 1918 ne arată, în mod exemplar, că atunci când interesele naţionale, iar nu cele mărunte, de grup, sunt puse în centrul viziunii politice, România face paşi uriaşi înainte şi îşi capătă locul pe care îl merită între naţiunile Globului”.
”Este responsabilitatea noastră să intrăm în noul centenar cu o înţelegere profundă a acestui adevăr istoric. Este cu atât mai relevant faptul că trecerea în următorul veac coincide cu preluarea, la 1 ianuarie 2019, a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Conştiinţa naţională, apropierea societăţii noastre de procesele politice şi economice occidentale şi forţa viziunii elitelor au dat formă şi identitate ţării. În secolul XXI însă, România are nevoie de noi energii, care să se manifeste într-un Proiect de ţară în acord cu interesele noastre contemporane, fundamental legate de statutul de membru al Uniunii Europene şi al NATO”, a subliniat Iohannis.
Preşedintele a precizat că România pe care ne-o dorim nu poate exista în lipsa unei autentice creşteri a competitivităţii, ceea ce presupune, în primul rând, un angajament susţinut pentru un sistem de educaţie modern, deschis deopotrivă către valorile umanismului european şi către nevoile mediului antreprenorial.
”Trebuie să stopăm declinul infrastructurii şi al sistemelor publice. Trebuie să fructificăm potenţialul industriilor creative şi al sectorului cultural, să reunim naţiunea în jurul valorilor şi proiectelor coezive. Proiectele care celebrează Centenarul sunt importante dacă propun idei, perspective sau obiective pentru viitor. Acesta a fost şi criteriul esenţial pentru care încurajez şi susţin manifestările pe care dumneavoastră le dedicaţi Centenarului. Sunt convins că veţi avea succes, pentru că în centrul proiectelor aţi pus valorile şi idealurile care au propulsat România pe calea modernităţii sale europene”, a încheiat preşedintele.
La dezbaterea de la Cotroceni participă şi ministrul Culturii, preşedintele Academiei Române, personalităţi din viaţa publică şi culturală, precum Mihai Şora. Sunt prezenţi iniţiatori de proiecte pentru Centenar, precum şi preşedintele CJ Suceava, primarul minicipiului Alba Iulia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
