Guvernul a aprobat, miercuri, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030, arătând că în baza strategiei se poate semna Contractul de activitate şi performanţă al „CFR” S.A, fără de care nu se pot face plăţile salariale. Potrivit Guvernului, documentul prezintă situaţia în care se află reţeaua feroviară, o consecinţă directă a celor 35 de ani de subfinanţare constantă şi menţionează că în perioada 2021-2025, alocările financiare abia au acoperit sub jumătate (45,76%) din necesarul real al infrastructurii feroviare.
"În şedinţa de Guvern de astăzi, Executivul a aprobat, la iniţiativa Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030. Strategia este documentul în baza căruia se poate semna Contractul de activitate şi performanţă al Companiei Naţionale de Căi Ferate "CFR" S.A. pentru perioada 2026-2030. Fără acest contract nu se pot face plăţile salariale", precizează Guvernul într-un comunicat.
Documentul strategic setează ca prioritate absolută stoparea declinului tehnic al reţelei feroviare şi recuperarea accelerată a restanţelor istorice privind repararea şi modernizarea căilor ferate.
Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 vine în continuarea documentului aprobat pentru perioada 2021-2025, perioadă marcată de un context economic şi social dificil, care a dus la o implementare doar parţială a proiectelor.
"Documentul prezintă situaţia în care se află reţeaua feroviară, o consecinţă directă a celor 35 de ani de subfinanţare constantă. În perioada 2021-2025, alocările financiare abia au acoperit sub jumătate (45,76%) din necesarul real al infrastructurii feroviare. Doar deficitul pentru întreţinere şi reparaţii curente a depăşit 12 miliarde de lei", subliniază Executivul.
Potrivit Guvernului, efectele acestei lipse de fonduri s-au tradus în restricţii de viteză şi o degradare accelerată a reţelei:
• În 1990, doar 10,10% (1.364 km) din liniile de cale ferată aveau scadenţa depăşită la reînnoire;
• În 2010, procentul a urcat la 41,14% (5.596 km);
• În 2025, lungimea liniilor "epuizate" din punct de vedere tehnic a ajuns la 72,56% (9.753 km), dublându-se în doar 15 ani.
Guvernul mai spune că aceste probleme s-au reflectat direct în opţiunile românilor şi ale companiilor: piaţa transporturilor feroviare a înregistrat scăderi (de peste 2% la călători şi aproape 23% la marfă), deşi ţinta anterioară era o creştere cu 25%.
Pentru următorii cinci ani, Guvernul îşi asumă un plan clar de resuscitare a căilor ferate, bazat pe trei obiective strategice majore, cu finanţare prioritizată:
• Obiectivul 0: Recuperarea în ritm accelerat a restanţelor privind reînnoirea infrastructurii feroviare.
• Obiectivul A: Creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă - trenuri mai rapide, mai sigure şi mai predictibile.
• Obiectivul B: Integrarea în spaţiul feroviar unic european - respectarea obligaţiilor asumate de România faţă de Uniunea Europeană.
Executivul mai spune că Strategia acoperă toate domeniile critice: de la mentenanţa de bază şi operare, până la reînnoire şi extindere, incluzând atât investiţii directe, cât şi o serie de reforme administrative necesare pentru eficientizarea sectorului.
"Reabilitarea transportului feroviar nu este doar un proiect tehnic, ci o măsură cu impact major asupra vieţii de zi cu zi a românilor şi asupra economiei naţionale. Principalul efect al implementării noii strategii va fi echilibrarea modurilor de transport. Prin migrarea unor fluxuri importante de pasageri şi mărfuri de pe şosele către calea ferată, reţeaua rutieră va fi semnificativ descongestionată. Aceasta se va traduce prin:
- Creşterea vitezei medii de deplasare pe şoselele actuale;
- Scăderea numărului de accidente rutiere;
- Reducerea blocajelor în trafic;
- Scăderea costurilor de transport suportate de economia naţională", precizează Guvernul.
Executivul mai spune că documentul este corelat cu Master Planul General de Transport al României (MPGT) şi include toate proiectele prioritare pentru perioada 2026-2030 privind modernizarea coridoarelor feroviare europene (TEN-T), realizate în parteneriat cu Comisia Europeană şi aprobarea acestei Strategii garantează utilizarea eficientă şi transparentă a fondurilor publice şi europene, marcând un pas decisiv către un sistem de transport naţional modern, sigur şi competitiv
Guvernul vine şi cu o precizare, arătând că, potrivit Hotărârii nr. 379 din 23 martie 2022, aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a strategiilor guvernamentale, este atributul Guvernului.
"Strategia aprobată de Guvern nu introduce politici publice noi şi nu modifică direcţiile de politică publică deja aprobate. Documentul actualizează şi continuă, pentru perioada 2026-2030, măsurile şi proiectele stabilite prin documentele strategice aflate în vigoare, inclusiv Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 şi Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021-2030. Strategia reprezintă un instrument de planificare indicativă, a cărui adoptare periodică este prevăzută de legislaţia naţională şi de dreptul Uniunii Europene. România are, totodată, obligaţia de a notifica Comisia Europeană cu privire la adoptarea documentului", arată Guvernul.
În urma aprobării prin Hotărâre a Guvernului, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030 va fi publicată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi transmisă Comisiei Europene.
Medikatv.ro
