Garda Naţională de Mediu a dat amenzi de peste 171 de milioane de lei în primele nouă luni ale anului, cu 49% mai mult decât în anul precedent/ Noi criterii de performanţă şi riscurile la care sunt expuşi comisarii de mediu

Garda Naţională de Mediu a dat amenzi de peste 171 de milioane de lei în primele nouă luni ale anului, cu 49% mai mult decât în anul precedent/ Noi criterii de performanţă şi riscurile la care sunt expuşi comisarii de mediu
FOTO Garda Naţională de Mediu

Garda Naţională de Mediu (GNM) anunţă, vineri, că în primele nouă luni ale anului 2026 a dat aproape şase mii de amenzi la nivel naţional, în valoare totală de peste 171 de milioane de lei, o creştere de aproximativ 35% în ceea ce priveşte numărul amenzilor şi de aproape 49% în privinţa valorii acestora. Potrivit sursei citate, vor fi stabilite noi criterii de performanţă ale comisariatelor de mediu, astfel că, pe lângă numărul controalelor şi al sancţiunilor date, sunt propuse criterii precum gradul de conformare a operatorilor economici în urma măsurilor dispuse, menţinerea sancţiunilor în instanţă, soluţionarea sesizărilor în termenul legal şi îndeplinirea obiectivelor de control. Comisarii de mediu scot în evidenţă şi condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea, dar şi riscurile la care expuşi.

Potrivit unei informări a Gărzii Naţionale de Mediu, datele analizate arată o creştere semnificativă a activităţii sancţionatorii. În primele nouă luni ale anului 2026, Garda Naţională de Mediu a aplicat, la nivel naţional, 5.919 amenzi, în valoare totală de peste 171 de milioane de lei, comparativ cu 4.076 de amenzi, însumând aproximativ 103,6 milioane de lei, în aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea este de aproximativ 35% în ceea ce priveşte numărul amenzilor şi de aproape 49% în privinţa valorii acestora. În acelaşi interval, gradul de realizare a planului de control a crescut de la 88% la 90%.

„Nu ne-am limitat doar la a raporta ceea ce facem. Am depăşit acest moment şi folosim informaţiile pe care le acumulăm în controale pentru a pune la dispoziţia ministerului (n. red. - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor) concluziile şi analizele noastre de risc. Cifrele şi rezultatele sunt cele pe care ne fundamentăm propunerile de schimbare”, a declarat Andrei Corlan, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, la întâlnirea de la Vidraru, cu şefii comisariatelor din întreaga ţară, la care a participat şi noul ministru Natalia Intotero.

Noua metodologie, aflată în etapa de testare, urmăreşte o evaluare mai complexă a comisariatelor, astfel că, pe lângă numărul controalelor şi al sancţiunilor aplicate, sunt propuse criterii precum gradul de conformare a operatorilor economici în urma măsurilor dispuse, menţinerea sancţiunilor în instanţă, soluţionarea sesizărilor în termenul legal şi îndeplinirea obiectivelor de control.

„Sistemul propus are în vedere şi indicatorii utilizaţi de GNM în raportările către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), fiind adaptat specificului activităţii instituţiei. Un element nou îl reprezintă compararea comisariatelor cu profiluri teritoriale şi economice similare, dar şi evaluarea progresului fiecărei structuri în raport cu propriile rezultate din anii anteriori”, precizează reprezentanţii GNM.

Potrivit sursei citate, discuţiile de la Vidraru au vizat inclusiv condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisarii de mediu, riscurile la care aceştia sunt expuşi şi necesitatea recunoaşterii responsabilităţilor pe care le presupune munca de control.

„În mine veţi avea un partener. Cred că trebuie să facem un efort comun pentru ca activitatea Gărzii de Mediu să fie respectată, inclusiv prin recunoaşterea riscurilor la care sunt expuşi comisarii în teren. Nu poţi să ceri performanţă atât timp cât nu respecţi performanţa acestei instituţii”, a transmis Natalia Intotero, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Pe agenda întâlnirii s-au aflat şi aspecte practice ale activităţii de control: aplicarea prevederilor legislative privind protecţia speciilor sălbatice, procedurile de înaintare a sesizărilor penale şi utilizarea dronelor pentru supravegherea zonelor cu risc de poluare, identificarea depozitărilor ilegale de deşeuri şi documentarea situaţiilor din teren.

Unul dintre studiile de caz prezentate a vizat acţiunile desfăşurate la Sinteşti, unde utilizarea dronelor, monitorizarea prealabilă a activităţilor ilegale şi colaborarea cu alte instituţii au permis o abordare mai complexă a fenomenului gestionării ilegale a deşeurilor. Exemplul a adus în discuţie trecerea de la controalele punctuale la intervenţii pregătite pe baza analizelor de risc, a informaţiilor colectate în teren şi a identificării circuitelor ilegale ale deşeurilor.

Desfăşurată în perioada 28–30 octombrie 2026, întâlnirea de la Vidraru a pus astfel în discuţie atât rezultatele actuale ale instituţiei, cât şi instrumentele prin care activitatea comisariatelor poate fi evaluată mai riguros, cu accent pe calitatea controalelor şi pe respectarea efectivă a legislaţiei de mediu.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Recomandările editorilor
Ultima oră