Nepotismul şi corupţia, lipsa posibilităţii de a se dezvolta profesional sunt printre factorii care îi forţează pe medici să aleagă să lucreze în diferite spitale din străinătate, afirmă Marius Ungureanu, directorul Departamentului de Sănătate Publică de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca şi cercetător în sănătate publică şi sisteme de sănătate. El a vorbit într-un interviu acordat News.ro despre raportul Eurostat care arată, printre altele, că România este spre coada clasamentului atunci când vine vorba despre numărul de vizite la medic, pe an. În acest sens numărul mediu de consultaţii pe locuitor a fost de 4,9 în 2021, 4, 6 în 2020 şi 5,3 în 2019, când încă nu începuse pandemia. Ţara noastră era în 2021 pe locul 17 şi 27 de state membre. De asemenea, în opinia sa, nu investim ca stat suficient în educaţia pentru sănătate, educaţie care ar trebui făcută încă din primii ani de viaţă. Medicul mai spune şi că mulţi români amână prezentarea la medic în cazul serviciilor furnizate contra cost, cum sunt cele stomatologice, de exemplu.
„Putem interpreta aceste cifre prin comparaţie, pe de o parte, cu celelalte state europene şi vedem că nu stăm grozav, dar este important să avem, pe lângă perspectiva de sistem, să avem şi perspectiva individuală. Pentru că ceea ce cunoaştem deja din alte rapoarte sau inclusiv din cercetări pe care noi, la Departmentul de Sănătate Publică al Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, le-am efectuat, sunt anumiţi factori care fac ca aceste lucruri să se întâmple. Şi unul dintre aceşti factori care nu este din păcate pe deplin dezbătut sau nu se discută foarte mult despre el, este nivelul de alfabetizare în sănătate al populaţiei.
Ce înseamnă alfabetizare, pentru că este un termen care este relativ nou pentru noi în România, înseamnă capacitatea unei persoane de a căuta, de a identifica, de a înţelege informaţii legate de sănătatea proprie şi despre sistemul de sănătate în general şi de a le pune în aplicare. Putem să spunem că este un sinonim al altor termeni, cum ar fi educaţie pentru sănătate sau educaţie în vederea îmbunătăţirii sănătăţii. Din păcate, noi în România stăm extrem de prost la acest capitol. Şi de aceea vedem că mare parte din populaţie este susceptibilă la diverse mituri care nu au de-a face cu medicina, cu ştiinţa. Şi, dacă vreţi, un exemplu grăitor în acest sens a fost că România s-a aflat pe ultimele locuri în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte vaccinarea covid 19, pentru că mare parte din populaţie a căzut pradă unor diverse dezinformări, sau pur şi simplu minciuni legate de vaccinarea COVID- 19.
Cred că ar trebui să ne preocupe ca sistem de sănătate să investim mai mult în educaţia pentru sănătate a populaţiei. Şi aici lucrurile încep de la începutul vieţii, este vorba despre educaţia care se face de la grădiniţă, sigur, în raport cu nevoile şi cu specificul de atunci legat de nutriţie, legat de îngrijirea sănătăţii, de promovarea sănătăţii, expunerea la comportamente care ştim că dăunează sănătăţii, cum ar fi consumul excesiv de dulciuri, lipsa activităţii fizice, şi mergând mai departe în şcoala generală, în liceu cu alte tipuri de educaţie pentru sănătate.
Abia când începem cu formarea acestor comportamente şi deprinderile acestea la începutul vieţii, vom avea adulţi care să poată să ia decizii care să promoveze sănătatea lor. Vedem că suntem, până la urmă, culegem roadele între ghilimele, dacă doriţi, ale faptului că nu investim corect în promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor şi de aceea este una din cauzele acestor cifre”, a explicat Marius Ungureanu.
Probleme de sănătate, amânate din cauza costurilor ridicate, aşa cum se întâmplă la capitolul stomatologie. Marius Ungureanu spune că nedecontarea unor servicii medicale duce la agravarea stării de sănătate prin neprezentarea la medic şi implicit apoi la costuri şi mai mari pentru pacient şi pentru sistem
„În România, şi vedem asta în alte rapoarte pe care le avem, sunt cifre îngrijorătoare a ceea ce se numeşte „unmade need”, nevoie neîndeplinită. Pentru că sunt anumite servicii, de exemplu serviciile stomatologice, unde, ştim bine, acestea sunt furnizate contra cost în majoritatea covârşitoare a cazurilor şi atunci, în cazul în care o persoană nu îşi permite să îşi acopere cheltuielile pentru aceste servicii, şi sigur, v-am dat exemplul serviciilor stomatologice pentru că este cel mai la îndemână, dar sunt o grămadă de alte servicii, în momentul în care se întâmplă acest lucru oamenii amână prezentarea la medic. La ce duce asta? De multe ori la înrăutăţirea situaţiei, cu costuri şi mai mari pentru persoana respectivă, dar şi pentru sistemul de sănătate”, a spus acesta.
CITEȘTE ȘI Cât de des merg românii la medic în raport cu ceilalţi europeni. O comparaţie la nivelul UERomânia şi numărul de medici. Conform aceluiaşi sondaj Eurostat, la capitolul număr de medici România este pe locul 19 din 27 de state membre ale Uniunii Europene, clasament realizat în funcţie de numărul de medici aflaţi în activitate raportat la 100.000 de locuitori. Conform INS, numărul medicilor din România era în 2021, fără stomatologi, de 68.760, adică undeva în jur de 360 de medici la 100.000 de locuitori. Anul trecut cei mai mulţi medici din UE, 377.000, activau în Germania. Marius Ungureanu spune că cei din instituţiile sistemului de sănătate trebuie să se întrebe ce se întâmplă cu studenţii care, după ce termină studiile, nu se mai regăsesc în sistemul de sănătate de la noi.
„Nu este o noutate, din punct de vedere istoric România este clasată pe ultimele locuri sau în partea a doua a clasamentului în privinţa numărului de medici şi în privinţa personalului medical în general. Să ne întrebăm ce facem pentru asta , din fericire România are în momentul de faţă o strategie care este dedicată resursei umane , dar aşa cum bine ştim, o strategie este un document care poate să varieze în utilitate de la a sta pe un sertar al unui birou până la a fi implementat corespunzător şi a genera rezultate.
Sunt alte rapoarte care arată că România este pe primele locuri la numărul de absolvenţi ai Facultăţilor de Medicină. Deci pe de o parte avem un număr foarte mare de absolvenţi ai Facultăţilor de Medicină, pe de altă parte avem un număr mic sau o medie a numărului de medici pe o mie de locuitori sau o sută de mii de locuitori. Aşadar întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este ce se întâmplă între momentul în care aceşti studenţi finalizează studiile şi momentul în care ei ar trebui să se regăsească în sistemul de sănătate oferind servicii de sănătate populaţiei din România. Realitatea este că foarte puţină lume îşi pune această întrebare şi în primul şi primul rând sunt instituţiile sistemului de sănătate care ar trebui să-şi pună această întrebare pentru că nu este suficient să spunem de exemplu că vom forma un număr x de medici, dacă nu ne preocupă cum să-i atragem apoi în sistemul de sănătate, cum să-i menţinem în sistemul de sănătate odată ce i-am atras şi apoi cum să-i motivăm să rămână în sistemul de sănătate”, a spus Marius Ungureanu.
Nepotismul şi corupţia, lipsa posibilităţii de a se dezvolta profesional, printre factorii care îi forţează pe medici să aleagă să lucreze în diferite spitale din străinătate. Nu salariile sunt pe primul loc în topul motivelor care îi determină pe specialişti să plece, mai spune Marius Ungureanu.
„În această privinţă departamentul nostru a fost colaborator într-un proiect finanţat de Agenţia Germană pentru Sănătate Globală din Guvernul Germaniei, a fost un proiect de cercetare în care am intervievat medici români care au plecat şi lucrează şi au cariere de succes în Germania. Şi, în mod total nesurprinzător, nu factorul financiar a fost cel mai important pe care ei l-au identificat ca fiind cauzele plecării. Au fost, printre altele, două elemente pe care aş vrea să vi le expun: unul care este determinat de sistemul în care se pleacă, aşadar este un factor de atractivitate din partea sistemului respectiv, şi au menţionat posibilitatea de a se dezvolta profesional, în condiţiile în care în România, în specialitatea pe care şi-ar fi ales-o, nu ar fi avut aceleaşi şanse şi apoi un factor care i-a determinat să plece din România şi aici vorbim despre nepotism şi mica corupţie.
În momentul în care ştii că mergi la un concurs, eşti cel mai pregătit, ar fi trebuit să câştigi concursul pe baza a ceea ce ai scris sau ai spus la interviu, dar în momentul în care se afisează rezultatele postul este de fapt al fiului sau al fiicei şi aşa mai departe, ştim foarte bine situaţia, acesta este un factor care descurajează foarte mult şi vedem că, din nefericire pentru România în multe cazuri sunt cei care sunt cei mai buni, cei mai performanţi şi mai ambiţioşi, care sunt descurajaţi de asemenea evenimente şi aleg să plece în alte sisteme de sănătate. Cred că ar trebui să ne punem întrebarea aceasta mult mai adânc şi să trecem de lucrurile de suprafaţă. Toată lumea spune: ”Se pleacă din cauza salariilor”. Da, încă nu suntem unde ar trebui să fim, dar din fericire s-au făcut progrese majore pentru personalul sanitar din România şi ar trebui să ne întrebăm, cu toate aceste progrese, care sunt totuşi alţi factori care poate sunt mai puţin evidenţi pentru care personalul medical alege să plece din România”, a explicat pentru News.ro directorul Departementului de Sănătate Publică de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
