Codul de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor din România (CMR) cuprinde, încă din 2005, două articole care reglementează semnalarea erorilor profesionale şi modalitatea soluţionării lor, venind astfel în sprijinul pacientului, a explicat, vineri, pentru News.ro, preşedintele CMR, Gheorghe Borcean, în contextul în care zeci de persoane l-au reclamat pe medicul Gheorghe Burnei, iar anchetatorii au luat de la Spitalul “Marie Curie”, în urma percheziţiilor, mii de foi de observaţii, radiografii şi dispozitive medicale care au legătură cu aceste cazuri.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"În prezent,  la Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România sunt pe rol 12 dosare de litigii între medici. Este foarte important ca un medic care este convins că un coleg de-al său a săvârşit o neconformitate să sesizeze acest lucru pentru că astfel ar veni în sprijinul bolnavului. Tăinuind semnalarea unei erori, fie medic, familie sau pacient, consimţi, indirect, la comiterea unei nelegalităţi", a explicat Gheorghe Borcean.

Codul de Deontologie Medicală al CMR cuprinde două articole care reglementează semnalarea erorilor profesionale şi modalitatea soluţionării lor. Aceste articole sunt cuprinse în Codul Deontologic din anul 2005 şi nu au suferit modificări, a precizat preşedintele CMR.

Prevederile reglementează o parte din relaţiile colegiale şi sunt prevăzute şi în codurile de conduită medicală din alte ţări europene. Aceste articole au fost introduse, în principal, pentru protecţia pacientului care se află în situaţia de a fi supus unei proceduri medicale neconforme, mai arată Borcean.

Preşedintele CMR a explicat că analiza oricărei sesizări se face având în vedere şi respectând prezumţia de nevinovăţie a medicului, iar abaterile disciplinare pot fi sancţionate, după caz, cu mustrare, avertisment, vot de blam, amendă, interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o lună la un an sau retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România, potrivit legislaţiei în vigoare.

Cazurile în care există acuzaţii de natură penală nu sunt în atribuţia jurisdicţiei colegiului, a precizat preşedintele CMR.

Potrivit articolul 37 din Cod, medicul care ia cunoştinţă despre fapte care ar putea constitui, în opinia lui, erori profesionale va informa prin scrisoare medicală medicul autor al faptei.

Dacă eroarea nu este corectată ori apreciază că nu s-au întreprins toate măsurile adecvate situaţiei, medicul va sesiza în mod cât mai detaliat organismele corpului profesional şi, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege, nu va face publice datele, prevede acelaşi articol.

De asemenea, potrivit articolului 38, în orice situaţie litigioasă ori divergenţă profesională, înaintea oricărui demers public este obligatorie procedura de conciliere din cadrul corpului profesional, se mai arată în Codul de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor din România.

Zeci de persoane l-au reclamat pe medicul Gheorghe Burnei, iar anchetatorii au luat de la Spitalul “Marie Curie”, în urma percheziţiilor, mii de foi de observaţii, radiografii şi dispozitive medicale care au legătură cu aceste cazuri. Anchetatorii au audiat 26 de persoane, după ce l-au pus sub acuzare pe Gheorghe Burnei pentru 15 cazuri de luare de mită şi îl suspectează de experimente pe copii, au declarat joi, pentru News.ro, surse judiciare.

În urma percheziţiilor care au fost făcute miercuri la Spitalul “Marie Curie”, ofiţerii de la Direcţia Generală Anticorupţie şi Serviciul Omoruri din Poliţia Capitalei au pus sigiliu pe un depozit, pe cabinetul chirurgului ortoped Gheorghe Burnei şi pe cel al asistentei şefe a secţiei de Ortopedie.

Surse judiciare au declarat joi, pentru News.ro, că anchetatorii au verificat peste 10.000 de foi de observaţie ale unor copii consultaţi sau operaţi de Gheorghe Burnei, după ce 48 de noi plângeri care îl vizează pe chirurgul ortoped au fost înregistrate în ultimele zile. La finalul percheziţiilor, anchetatorii au ridicat sute de foi de observaţii şi mii de radiografii care au legătură cu ultimele plângeri.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului “Marie Curie”, Denis Stănescu, anchetatorii au ridicat probe din cabinetele de ortopedie de la Spitalul "Marie Curie” şi au pus sigiliu pe un depozit, pe cabinetul medicului Gheorghe Burnei şi al asistentei şefe.

Corpul de control al Ministerului Sănătăţii a început miercuri verificările la Spitalul "Marie Curie”, după ce medicul Gheorghe Burnei a fost pus sub acuzare pentru luare de mită şi este suspectat că a făcut experimente pe copii folosind dispozitive medicale confecţionate artizanal, oase de vită fierte şi filtre de tanc, în condiţiile în care spitalul punea la dispoziţie proteze omologate.

Şi Colegiul Medicilor Bucureşti s-a autosesizat în cazul lui Gheorghe Burnei, dar va începe investigaţia în legătură cu eventuale încălcări ale codului de deontologie medicală după finalizarea anchetei penale.

Medicul Gheorghe Burnei a fost reţinut sâmbătă noapte de procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti, care au cerut instanţei arestarea preventivă a acestuia pentru 15 fapte de luare de mită. Tribunalul Bucureşti a respins arestarea preventivă a lui Burnei şi a dispus plasarea în arest la domiciliu, decizie care nu este definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Procurorii Parchetului Tribunalului Bucureşti au arătat, în referatul cu propunerea de arestare preventivă, că, în perioada 26 octombrie - 24 noiembrie, medicul Gheorghe Burnei a pretins şi a primit de 15 ori mită de la părinţii unor copii internaţi la Spitalul “Marie Curie”, pe care i-a operat sau doar i-a consultat. Mita pe care ar fi luat-o Gheorghe Burnei varia între 50 de lei şi 1.350 de euro.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.