Centrul de Resurse Juridice, organizaţie care de 22 de ani a relizat sute de vizite de monitorizare inopinate în instituţii din toată ţara – centre rezidenţiale şi spitale de psihiatrie – cere public celor doi candidaţi care se vor înfrunta în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale să spună cum vor garanta accesul la justiţie al persoanelor instituţionalizate şi cum vor determina Guvernul să apere interesul acestora. Organizaţia afirmă că anual o mie de oameni mor în astfel de unităţi, anchetele penale nefiind eficiente.
Centrul de Resurse Juridice a transmis, joi, o scrisoare deschisă celor doi candidaţi care se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, George Simion şi Nicuşor Dan.
Organizaţia care a realizat în ultimii 22 de ani sute de vizite de monitorizare inopinate în instituţii din toată ţara afirmă că numărul real al persoanelor instituţionalizate, locaţiile centrelor şi criteriile reale de instituţionalizare rămân necunoscute.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
”Multe dintre aceste persoane sunt complet dependente de administraţia centrelor sau de tutorii desemnaţi – uneori chiar angajaţi ai instituţiilor – pentru a avea acces la justiţie, în comunitate, la muncă şi la o viaţă autonomă. Această dependenţă totală întreţine şi ascunde abuzuri sistemice: legare, înfometare, izolare în camere întunecate sau subsoluri, lipsa tratamentului medical şi a contactului cu familia, ascunderea persoanelor cu dizabilităţi în timpul vizitelor oficiale”, arată organizaţia în scrisoarea deschisă.
Organizaţia reaminteşte că recent a documentat cazuri de copii luaţi de lângă părinţii care au solicitat ajutor pentru terapie şi recuperare în centrele din Mun. Târgu Mureş, legaţi cu sfoara sau cu cearşafuri în centre din Ialomiţa, copii lipsiţi de acces la educaţie şi tratament, tineri şi vârstnici traficaţi în ”loturi” de către DGASPC-uri către furnizori ”prieteni” ai autorităţilor judeţene, precum şi vârstnici lipsiţi de apărare în azile private ca cel din Dorohoi.
”Potrivit cercetărilor CRJ, anual, mor în jur de 1.000 de oameni în aceste instituţii. Legislaţia le consideră ca fiind decese suspecte, dar, în fapt, în România nu avem anchete penale eficiente. Aceste situaţii nu sunt excepţii, ele constituie regula în sistemul de asistenţă socială de tip rezidenţial şi în sistemul de justiţie penală, chemat să cerceteze aceste fapte”, a mai transmis Centrul de Resurse Juridice.
Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, preşedintele României are atribuţii clare în garantarea respectării drepturilor fundamentale, conform Constituţiei.
”Poate sesiza Curtea Constituţională, solicita reexaminarea legilor, convoca Guvernul, numi procurori şi judecători, şi poate atrage atenţia asupra unor practici nelegale. Are puterea de a transforma accesul la justiţie, dezinstituţionalizarea şi dezvoltarea serviciilor în comunitate într-o prioritate naţională”, se arată în schisoarea deschisă.
De aceea cei doi candidaţi sunt rugaţi să răspundă, în mod public, la următoarele întrebări:
- Veţi susţine vizitele de monitorizare independentă în centrele sociale şi medicale pentru persoane cu dizabilităţi, cu implicarea societăţii civile, inclusiv a CRJ?
- Ce măsuri veţi lua pentru a garanta accesul real la justiţie al copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi instituţionalizaţi, inclusiv în cazurile de deces suspect, abuz, exploatare, trafic de persoane şi tratamente rele, inhumane şi degradante?
- Ce măsuri veţi susţine pentru ca viitorul Guvern să se implice efectiv în respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate: de la viaţa în familie, la tratament, educaţie şi integrare socială?
Organizaţia reclamă, de asemenea, că un aspect critic este şi lipsa de transparenţă şi eficienţă a Inspecţiei Sociale.
”Deşi Legea nr. 100/2024 prevede unele obligaţii minime de raportare, rapoartele de control nu sunt publicate pe pagina Ministerului Muncii, iar datele despre personalul angajat, formarea inspectorilor şi rezultatele verificărilor lipsesc. Funcţionarii cu statut special nu îşi îndeplinesc atribuţiile, iar publicul nu are acces la informaţii vitale privind centrele finanţate din bani publici. România nu mai poate continua cu un sistem care finanţează încălcări ale drepturilor copiilor, adulţilor şi vârstnicilor cu dizabilităţi. Viitorul Preşedinte are obligaţia morală şi constituţională de a veghea asupra respectării drepturilor tuturor cetăţenilor, inclusiv cei deveniţi invizibili în sistem”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
