Mai puţin de 40% dintre copiii cu afecţiuni cardiovasculare din România sunt operaţi în ţară din cauza programelor actuale de finanţare din domeniul sănătăţii, a spus, vineri, dr. Cătălin Cîrstoveanu, şeful comisiei de neonatologie din Ministerul Sănătăţii. Medicii spun că, deşi mortalitatea din cauze cardiovasculare ocupă primul loc în România, finanţarea în acest domeniu este pe locul 11 în topul programelor gestionate de stat.
„Probabil că noi reuşim, în România şi în străinătate, să operăm cam 40 la sută dintre copii, din cei 8-900 de copii care trebuie operaţi. Acestea sunt realităţile. Poate, la adulţi, facem pentru toţi ceva, nu ştiu, dar pentru jumătate dintre aceşti copii nu facem. Pe aceştia îi discriminăm extrem de tare. Nu ne adresăm cu tratament la jumătate dintre copiii care au nevoie', a spus, vineri, dr. Cătălin Cîrstoveanu, şeful Comisiei de Neonatologie din Ministerul Sănătăţii la Conferinţa Internaţională de Advocacy pentru „Şansa la viaţă a pacineţilor cu afecţiuni cardiovasculare”, organizată de Societatea Română de Chirurgie Vasculară, Comisiile consultative de Chirurgie Cardiovasculară şi Cardiologie din cadrul Ministerului Sănătăţii, Societatea Română de Chirurgie Endovasculară, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu şi Asociaţia pentru Sprijin Medical.
România plăteşte pentru o intervenţie în străinătate cam 30.000 de euro, a mai spus medicul, precizând că există alternative mai ieftine în România.
„30.000 euro pentru 100 de cazuri operate pe an în străinătate înseamă foarte mulţi bani în afară. De ce să nu operăm în România cu mortalitate de sub 2 %? La Spitalul "Marie Curie", din cele 300 de cazuri operate în doi ani şi jumătate cu colegi de la San Donato, 10 la sută sunt copii sub 3 kilograme, iar 90 la sută au sub un an. Aceştia sunt copiii pe care îi operăm şi care au probleme foarte serioase. Nu ştiu ce se va întâmpla cu medicina privată, dar îmi doresc ca toţi aceşti copii să fie operaţi în România decât în afară şi cu atât de multă cheltuială a statului. Mai bine acasă. Şi cine se demostrează mai eficinet în a gestiona banul şi mai eficient în a face mai multe intervenţii, mai rapid şi la timp, acela poate că trebuie să le facă”, a explicat medicul la conferinţa în care organizaţiile de profil pregătesc o campanie de durată care are ca scop transformarea afecţiunilor cardiovasculare în prioritatea strategiei naţionale în domeniul sănătăţii.
La frândul lui, Luca Militello, director general al Spitalului Monza - Centrul Cardiovascular a spus că, în România, se pot opera cei 800 de copii care suferă de boli grave de inimă doar că legislaţia actuală oferă doar două alternative: ori decontează sume foarte mici în ţară, ori sume mult mai mari în străinătate, fiind excluse serviciile medicale din sistemul privat.
"Se pot opera cei 800 de copii care suferă de boli de inimă, trebuie doar să folosim potenţialul care deja există în ţară. Sunt 100 de copii români operaţi în străinătate la un cost mediu de 20.000-30.000 de euro. Cu aceşti bani se pot opera de patru ori mai mulţi copii aici, în România. Astăzi, centrele private au potenţial să îi opereze, dar nu se dau bani . Se preferă să se dea bani pentru operaţii în străinătate, întrucât cadrul legislativ nu prevede să se dea la spitalele private. Atunci, în România mor anunal 400 de copii, dar nu se dau bani pentru operaţii în privat. O ţară civilizată nu îşi permite să-şi lase copiii să moară aici", a spus Luca Militello.
Potrivit medicilor, este necesar să fie stabilite costuri reale ale actelor medicale şi apoi spitalele ar putea fi finaţate la fel. În trecut, un caz rezolvat era decontat cu 1800 - 1900 de euro, iar în prezent suma a scăzut la aproximativ 1200 de euro.
Un raport al Conferinţei Advocacy Internaţional pentru „Şansa la Viaţă a Pacienţilor Cardiovasculari” arată că România este pe locul întâi la mortalitate din cauze cardiovasculare, iar fondurile insuficiente au cauzat decese la pacienţi curabili.
Raportul din 2015 al Băncii Mondiale arată că România ocupă locul întâi în Europa ca mortalitate a populaţiei din cauza afecţiunilor cardiovasculare. În România se înregistrează o medie de 108,9 decese la o sută de mii de locuitori, faţă de media U.E. unde este se înregistrează 43.8 de decee la suta de mii de locuitori. Bolile cardiovasculare reprezintă cauza primordială de deces în ţara noastră, cu 57% din totalul cauzelor de deces.
Următoarea cauză de deces este cancerul.Toate tipurile de cancer reunite ajung la un procent de aproximativ 20 % din mortalitatea totală, de trei ori mai puţin decât mortalitatea asociată afecţiunilor cardiovasculare, în timp ce urgenţele traumatice reprezintă 5.6% din totalul deceselor, iar bolile infecţioase reprezintă 1%.
Bugetul alocat de către CNAS pentru toate programele sale curative de boli cardiovasculare este de 14 de ori mai mic decât cel alocat programelor de oncologie. Mai mult, în fiecare an, bugetul pentru tratarea bolilor cardiovasculare alocat instituţiilor de stat, care au exclusivitate în derularea acestor programe, nu este niciodată consumat.
Pentru anii 2015 şi 2016, Programul naţional de oncologie a fost finanţat cu 384.406.000 de euro, urmat de Programul naţional de diabet zaharat finanţat cu 196.264.222 de euro. În acest top al finanţărilor, Programul naţional de boli cardiovasculare ocupă locu 11 cu un buget de 24.832.444 de euro.
Astfel, deşi afecţiunile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate în România, statul alocă din fonduri publice o sumă de 14 ori mai mică decât cea alocată pentru afecţiunile oncologice şi de 8 ori mai mică decât cea alocată pentru dializă. Tratamentul principalei surse de mortalitate din ţara noastră primeşte doar 4.5% din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, arată documentul prezenetat în conferinţă.
"Conferinţa internaţională de advocacy, Accesul pacienţilor la proceduri cardiovasculare în România, reprezintă începutul unei campanii de durată, care are drept scop transformarea afecţiunilor cardiovasculare în prioritatea strategiei naţionale în domeniul sănătăţii. Se pun pe tapet unele dintre soluţiile imperios necesare schimbării situaţiei date, soluţii precum: realocarea echitabilă a fondurilor distribuite în cadrul programelor curative pentru tratarea nediscriminatorie a pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare; ameliorarea cotaţiilor cazurilor decontate atât de programele de cardiologie, cât şi de cele de chirurgie cardiacă adult congenital sau chirurgie vasculară, nu neapărăt după sumele care se alocă în vestul Uniunii Europene, dar măcar după modelul colegilor din Bulgaria sau Republica Moldova; stoparea discriminării centrelor medicale nou create de către sistemul de asigurări de stat şi respectarea principiului de bază din Legea Sănătăţii, conform căruia banul urmează pacientul, oferind astfel accesul echitabil al pacienţilor din România la toate structurile medicale de profil, fără ca pacienţii români asiguraţi să mai plătească sume foarte mari pentru dreptul la viaţă”, a explicat Conf. Dr. Victor Costache, preşedintele Comisiei Consultative de Chiurgie Cardiovasculară din cadrul Ministerului Sănătăţii
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
