Curtea Europeană de Conturi desfăşoară în această perioadă un audit în mai multe state UE, printre care şi România, privind eficienţa reţelei Natura 2000, protecţia pădurilor primare şi seculare şi modul în care statele membre utilizează fondurile europene destinate conservării naturii, anunţă organizaţia de mediu Agent Green. ONG-ul a solicitat Curţii Europene de Conturi să evalueze nu doar conformitatea administrativă a proiectelor finanţate, ci şi eficienţa reală a investiţiilor europene în conservarea biodiversităţii şi să formuleze recomandări care să contribuie la reformarea sistemului de administrare a ariilor naturale protejate din România.
“Nu este suficient să verificăm dacă fondurile europene au fost cheltuite conform procedurilor. Întrebarea esenţială este dacă ele au reuşit să protejeze natura. Din păcate, în prea multe cazuri, răspunsul este nu. Dacă după aproape două decenii de finanţare europeană continuăm să pierdem habitate şi păduri de valoare excepţională, atunci sistemul trebuie analizat în profunzime”, a declarat Gabriel Păun, preşedintele Agent Green.
Deşi România a beneficiat de finanţări importante pentru Natura 2000 şi biodiversitate, degradarea habitatelor continuă inclusiv în situri Natura 2000, păduri primare şi seculare, iar rezultatele concrete asupra stării de conservare rămân mult sub obiectivele asumate prin legislaţia şi strategiile Uniunii Europene, arată Agent Green într-un memoriu tehnic transmis Curţii Europene de Conturi. Informaţiile documentului se bazează pe 17 ani de investigaţii, monitorizare în teren, litigii şi rapoarte privind starea ariilor naturale protejate.
Agent Green precizează în memoriu că problemele din România nu sunt accidente administrative sau cazuri izolate, ci simptomele unor deficienţe sistemice de guvernanţă, planificare şi utilizare a fondurilor europene.
„Memoriul evidenţiază deficienţe privind administrarea reţelei Natura 2000, întârzierile în identificarea şi protejarea pădurilor primare şi seculare, lipsa unor standarde unitare pentru cartarea şi monitorizarea habitatelor şi speciilor, implementarea deficitară a planurilor de management, suprapunerile instituţionale şi conflictele de interese, precum şi faptul că eficienţa fondurilor europene este rareori evaluată în funcţie de rezultatele ecologice obţinute”, atrage atenţia Agent Green.
Documentul sintetizează concluziile formulate de Agent Green în numeroase rapoarte publicate în ultimii 17 ani, investigaţii desfăşurate împreună cu organizaţii europene şi internaţionale şi acţiuni în justiţie care au vizat protejarea pădurilor şi a biodiversităţii din România, menţionează reprezentanţii ONG-ului.
Medikatv.ro
