Apa Nova contestă raportul Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) dat publicităţii joi şi întocmit în urma unui control care a vizat şi Staţia de Epurare a Apelor Uzate de la Glina, catalogând constatările referitoare la această staţie drept „nefundamentate tehnic”. De asemenea, Apa Nova anunţă că va contesta în instanţă şi sancţiunile aplicate în urma controlului şi aduce clarificări cu privire la aspectele invocate în raport. Comisarii Gărzii de Mediu au precizat în documentul respectiv că au identificat două surse probabile ale mirosului insuportabil resimţit puternic în Bucureşti şi Ilfov în 17 şi 18 august şi au sancţionat operatorii depozitului de deşeuri Vidra şi ai staţiei de epurare de la Glina.
„În urma sesizărilor privind disconfortul olfactiv resimţit de locuitorii din Bucureşti şi Ilfov în zilele de 17 şi 18 august, Garda Naţională de Mediu a dispus efectuarea unui control, care, în intervalul 19-21 august, a vizat şi Staţia de Epurare a Apelor Uzate de la Glina, operată de Apa Nova Bucureşti. Apa Nova a luat act de concluziile prezentate de Garda Naţională de Mediu în raportul întocmit în urma acţiunilor de control şi publicat astăzi, 3 septembrie. Compania contestă constatările raportului referitoare la Staţia de Epurare a Apelor Uzate Glina, pe care le consideră nefundamentate din punct de vedere tehnic, precum şi sancţiunile aplicate în urma controlului”, afirmă reprezentanţii Apa Nova într-un comunicat de presă.
Aceştia precizează că staţia este operată „în conformitate cu procedurile şi cerinţele legislative aplicabile, precum şi în linie cu bunele practici industriale în domeniu”.
Potrivit sursei citate, majoritatea concluziilor raportului se bazează pe „observaţii punctuale şi percepţii personale ale personalului de control, care nu sunt susţinute de măsurători sau de analize capabile să demonstreze o legătură de cauzalitate între funcţionarea staţiei şi episodul de disconfort olfactiv”.
De altfel, adaugă aceeaşi sursă. în raportul publicat de GNM, se menţionează: “(...) Disconfortul olfactiv, în schimb, nu beneficiază de un standard tehnic echivalent: legislaţia în vigoare nu prevede criterii obiective de intensitate, durată sau frecvenţă pe baza cărora să poată fi constatat şi cuantificat un miros, constatarea rămânând, în prezent, dependentă în mare măsură de percepţia subiectivă a persoanei sesizate şi de aprecierea agentului constatator la faţa locului”.
În acest context, reprezentanţii Ana Nova consideră necesare câteva clarificări cu privire la aspectele invocate în raportul GNM.
Astfel, afirmă aceştia, uşile halei de deshidratare sunt deschise temporar exclusiv pentru extragerea containerelor de nămol, operaţiune necesară în procesul tehnologic de exploatare.
Situaţia menţionată în raport a fost observată de comisarii GNM în timpul controlului efectuat în intervalul 19–21 august, ulterior episodului din 17–18 august, iar presupunerea că uşile ar fi fost menţinute deschise în mod curent nu rezultă dintr-o constatare directă”, precizează sursa citată.
Aceeaşi sursă arată că hala de deshidratare a nămolului este prevăzută cu un sistem dedicat de ventilaţie, captare şi tratare a aerului viciat: două unităţi asigură introducerea aerului curat, iar aerul viciat este captat şi direcţionat către instalaţia de dezodorizare printr-un sistem de extracţie cu o capacitate de 95.000 m³/h.
Aceste instalaţii şi modul lor de funcţionare au fost prezentate reprezentanţilor GNM în timpul controlului. De asemenea, adaugă aceeaşi sursă, aprecierile privind condiţiile din interiorul halei sunt formulate pe baza percepţiei directe, fără a fi susţinute de măsurători specifice.
„Referirea la o «atmosferă puternic viciată», de exemplu, nu este însoţită de rezultate ale unor măsurători, în timp ce determinările disponibile, efectuate periodic de către un laborator acreditat conform obligaţiilor legale, privind calitatea aerului la locul de muncă din această zonă, nu au evidenţiat depăşiri ale limitelor aplicabile”, precizează Apa Nova.
Sursa citată menţionează că funcţionarea cu un nivel redus în rezervoarele de biogaz nu are nici un impact asupra calităţii aerului, inclusiv la nivel olfactiv.
„Rezultatele analizelor probelor prelevate atât din secţiunea de monitorizare a staţiei, cât şi din emisar – râul Dâmboviţa, în care este evacuată apa uzată epurată – au indicat valori mult sub limitele prevăzute de Directiva Europeană aplicabilă. Aceste rezultate reprezintă date obiective privind funcţionarea procesului de epurare şi nu susţin existenţa unor disfuncţionalităţi de natură să genereze impactul olfactiv atribuit staţiei în cadrul raportului GNM”, explică specialiştii Apa Nova.
În aceste condiţii, Apa Nova consideră că atribuirea episodului de disconfort olfactiv Staţiei de Epurare Glina „nu este susţinută de datele tehnice şi de rezultatele analizelor disponibile”, care nu indică disfuncţionalităţi ce ar demonstra o legătură de cauzalitate între operarea staţiei şi episodul din 17–18 august.
„Prin urmare, compania respinge ferm asocierea staţiei de epurare cu sursa de provenienţă a disconfortului olfactiv. De altfel, Apa Nova va contesta în instanţă, în termenul legal, procesul-verbal de contravenţie întocmit cu ocazia controlului şi va pune la dispoziţia autorităţilor competente toate datele şi argumentele tehnice necesare pentru clarificarea aspectelor semnalate (ex. buletine de analiză pentru apa epurată, determinări de noxe profesionale etc)”, mai arată sursa citată.
Garda Naţională de Mediu a anunţat, joi dimineaţă, amenzi de 795.000 de lei, trei sistări de activitate, o sesizare penală şi un utilaj confiscat, în urma celor 55 de controale iniţiate ca răspuns la sesizările privind mirosul insuportabil resimţit puternic în Bucureşti şi Ilfov, pe 17 şi 18 august.
Comisarii de mediu au afirmat că identificat două surse probabile ale acestuia şi au sancţionat operatorii depozitului de deşeuri Vidra şi ai staţiei de epurare de la Glina, precum şi alţi operatori şi agenţi economici, pentru diverse neconformităţi de mediu descoperite.
În urma raportului făcut public, conducerea GNM solicită oficial Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Mediului emiterea unui ordin comun care să implice direcţiile de sănătate publică în acţiunile de control. În opinia experţilor GNM, problemele de fond sunt legislaţia latentă şi lipsa corelării între disconfortul olfactiv şi starea de sănătate a populaţiei.
Medikatv.ro
