Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, anunţă un deficit bugetar de 78,3 miliarde de lei, în primele nouă luni din 2026, faţă de 102,47 miliarde de lei, în aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o scădere ca pondere în PIB de la 5,31%, în 2025, la 3,81%. Oficialul spune că reducerea deficitului rămâne o prioritate, iar consolidarea fiscală trebuie continuată, astfel încât să fie reduse dezechilibrele fără să fie sacrificate investiţiile care susţin dezvoltarea pe termen lung.
"Execuţia bugetară la nouă luni confirmă că suntem în direcţia corectă în procesul de consolidare fiscal-bugetară. Am redus deficitul cu 1,5 puncte procentuale din PIB faţă de anul trecut, adică cu peste 24 de miliarde de lei, într-un context în care veniturile au crescut într-un ritm mai mult decât dublu faţă de cel al cheltuielilor, iar cheltuielile de personal s-au redus cu peste 4,4 miliarde de lei. În acelaşi timp, nu am frânat dezvoltarea: investiţiile au depăşit pragul de 107 miliarde de lei, fiind susţinute decisiv de fondurile europene şi PNRR", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, într-un comunicat de presă transmis de instituţie.
Acesta atrage atenţia că ultimul trimestru al anului este o perioadă care pune presiune pe buget, de aceea, este obligatoriu să fie păstrată o abordare prudentă şi responsabilă. "Controlul riguros al cheltuielilor de funcţionare şi prioritizarea strictă a banului public către investiţii rămân esenţiale pentru a ne atinge ţintele asumate la final de an", a precizat Alexandru Nazare.
În acelaşi timp, veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, în primele nouă luni din 2026, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%, ceea ce evidenţiază o dinamică mai rapidă a încasărilor decât a cheltuielilor şi contribuie la reducerea deficitului. Evoluţia veniturilor reflectă atât îmbunătăţirea colectării, cât şi efectele modificărilor fiscale, în timp ce controlul cheltuielilor rămâne esenţial pentru menţinerea acestei tendinţe, a revenit ministrul Finanţelor, într-o postare pe Facebook.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, investiţiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din primele 9 luni ale anului trecut.
"Menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor este esenţială pentru susţinerea activităţii economice, a infrastructurii şi a competitivităţii, mai ales într-un an marcat de multiple presiuni externe", susţine oficialul.
Alexandru Nazare spune că fondurile europene au avut un rol esenţial în susţinerea acestui nivel al investiţiilor, finanţând peste 70% din investiţiile publice din acest an şi reducând presiunea asupra bugetului naţional.
"În urmă cu un an, în cadrul procedurii de deficit excesiv, chiar accesul la aceste finanţări era pus sub semnul întrebării, existând riscul suspendării fondurilor europene. Veniturile din fonduri au crescut cu 39,8%, iar plăţile pentru proiectele finanţate prin PNRR şi alte fonduri europene au crescut cu 48,8%", precizează Nazare.
Totodată, România a încasat până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR şi mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată nr. 5 şi nr. 6. Validarea acestor cereri de către Comisia Europeană este esenţială pentru asigurarea finanţării europene aferente jaloanelor şi ţintelor îndeplinite, atrage atenţia ministrul.
"Proiecţia bugetară pentru 2026 a fost construită pe ipoteza atragerii integrale a finanţărilor din PNRR programate pentru acest an. Sumele alocate sau solicitate nu sunt însă echivalente cu banii efectiv încasaţi. În ipoteza în care anumite sume nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului naţional poate creşte, în funcţie de cheltuielile deja efectuate şi de obligaţiile contractuale asumate", avertizează Nazare.
Acesta atrage atenţia că neîncasarea sumelor aferente ultimelor cereri de plată în cazul componentei de granturi ar însemna practic un minus de venituri în raport cu cheltuielile deja efectuate, cu impact direct asupra deficitului. Acest aspect trebuie luat în calcul la finalul anului.
"De aceea, am solicitat ministerelor de resort clarificări privind stadiul proiectelor şi evaluăm fiecare investiţie în parte: ce s-a realizat efectiv, ce obligaţii de plată au rămas, ce proiecte pot fi finalizate în condiţii realiste şi ce surse de finanţare sunt certe. Trebuie să avem o imagine clară asupra costurilor şi a rezultatelor înainte de a lua noi decizii bugetare. Contractele semnate, alocările prevăzute şi sumele estimate nu pot fi confundate cu investiţiile finalizate sau cu finanţarea efectiv disponibilă. Responsabilitatea presupune să fundamentăm deciziile pe stadiul real al proiectelor şi pe resurse verificabile", arată oficialul de la Finanţe.
Nazare declară că execuţia publicată, luni, reflectă evoluţii importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală.
"România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar reducerea acestuia rămâne o prioritate. Consolidarea fiscală trebuie continuată cu consecvenţă, astfel încât să reducem dezechilibrele fără să sacrificăm investiţiile care susţin dezvoltarea pe termen lung. Obiectivul este construirea unei baze financiare sustenabile pentru relansarea şi creşterea economiei", spune Nazare.
Acesta mai arată că structura veniturilor confirmă, de asemenea, evoluţii relevante: încasările din TVA au crescut cu 24,8%, contribuţiile de asigurări cu 6,8%, iar în acelaşi timp cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei.
"Presiunea asupra bugetului public rămâne ridicată. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Această creştere reduce spaţiul disponibil pentru alte priorităţi publice şi demonstrează costul acumulării deficitelor ridicate. Cu cât statul se împrumută mai mult şi în condiţii mai puţin favorabile, cu atât o parte mai mare din resursele publice trebuie direcţionată către plata dobânzilor, în detrimentul investiţiilor şi al serviciilor publice", spune ministrul.
Acesta atrage atenţia că, în paralel, statul trebuie să gestioneze în perioada următoare obligaţii semnificative acumulate în timp, precum titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, presiuni de finanţare în sistemul de sănătate, solicitări de decontare aferente schemelor de compensare a energiei, precum şi o programare deficitară a bugetelor programelor de investiţii, cu angajamente asumate constant peste creditele bugetare care pot fi asigurate în corelare cu traiectoria de reducere a deficitului.
"Atât rectificarea bugetară, cât şi construcţia bugetului pentru 2027 vor fi exerciţii complexe. Va trebui să corelăm veniturile estimate în mod realist cu obligaţiile deja asumate, cheltuielile permanente, solicitările legitime pentru diferite indexări, contractele de investiţii aflate în derulare şi angajamentele de apărare prin SAFE, respectând, în acelaşi timp, traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană. 2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creşterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanţa, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim", precizează Alexandru Nazare.
El avertizează că nu se pot angaja cheltuieli suplimentare fără să fie identificate sursele de finanţare şi fără să fie evaluat impactul acestora asupra deficitului şi datoriei publice, miza fiind credibilitatea financiară a României.
"Nu ne permitem derapaje fiscale care să menţină presiunea asupra costurilor de finanţare şi să crească riscul unor decizii nefavorabile din partea agenţiilor de rating. O eventuală deteriorare a ratingului de ţară ar putea conduce la împrumuturi mai scumpe pentru stat, la costuri de finanţare mai mari pentru companii şi, indirect, pentru cetăţeni, precum şi la diminuarea resurselor disponibile pentru dezvoltare", declară Alexandru Nazare.
Medikatv.ro
