Prin constatarea falimentului RADET, nu se pune problema sistării furnizării agentului termic pentru Capitală, spun analiştii Frames, într-o analiză privind efectele falimentului regiei, care arată că Elcen va urma să încheie un nou contract pentru vânzarea de energie termică direct cu Primăria Municipiului Bucureşti, care va trebui să îşi asume această activitate, cel mai probabil prin intermediul companiei municipale Termoenergetica, care va prelua patrimoniul şi activitatea RADET.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Pentru 1,2 milioane de bucureşteni, cei racordaţi la RADET, intrarea regiei în faliment anunţă o iarnă cu iz siberian. Deja avariile se ţin lanţ, iar perspectivele sunt dintre cele mai pesimiste”, arată analiza publicată luni.

Potrivit analizei Frames, fără intervenţia urgentă a Primăriei, ANRE şi a Guvernului Orban, se poate ajunge la un blocaj total, cu consecinţe economice şi sociale extrem de grave. Experţii companiei de consultanţă au realizat o radiografie a măsurilor urgente pe care autorităţile trebuie să le ia, după falimentul RADET.

”Din punct de vedere juridic însă, va urma o perioadă extrem de încinsă, asta pentru că legislaţia este interpretabilă”, spun specialiştii.

Pe de o parte, Ordinul ANRE nr. 122/2013 prevede că acel contract cadru de vânzare-cumpărare energie termică încetează de la data intrării în faliment a RADET, însă în regulamentul pentru acordarea licenţelor în domeniul serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, există o prevedere care afirmă că ”în timpul sezonului rece, operaţiunile de suspendare ori de retragere a unei licenţe sunt permise doar cu avizul favorabil al autorităţii administraţiei publice locale care are atribuţii privind asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, potrivit legii”.

Potrivit analiştilor de la compania de consultanţă Frames, ”Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va trebui, astfel, să intervină de urgenţă şi să clarifice această speţă, oferind RADET posibilitatea de a lucra în continuare cu Elcen, chiar dacă e în faliment. Cel mai probabil, Elcen va alege soluţia comenzii zilnice, cu plata în avans a energie livrate. Asta mai cu seamă că contul ESCROW va fi închis, iar încasările RADET se vor face în contul de insolvenţă”.

În plus, conform legislaţiei în vigoare, continuarea furnizării de energie termică către RADET va trebui aprobată de Adunarea creditorilor RADET  (unde Elcen deţine 96,68%) şi avizată de judecătorul sindic. Acesta va putea să ia act de ea sau să dispună măsuri corective care să nu susţină continuarea activităţii RADET.

Un nou contract de furnizare

Potrivit analiştilor Frames, dincolo de măsurile de urgenţă, ”cert este că Elcen va urma să încheie un nou contract pentru vânzarea de energie termică direct cu Primăria Municipiului Bucureşti”, care va trebui să îşi asume această activitate, cel mai probabil prin intermediul companiei municipale Termoenergetica, care va prelua patrimoniul şi activitatea RADET.

Contractul va trebui însă să poarte obligatoriu girul Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Vestea cea mai bună este că, odată cu noul contract, se va elimina considerabil riscul de neplată, urmând ca termenul de scadenţă, prevăzut acum la 90 de zile, se fie înlocuit cu cel reglementat de ANRE 15 zile + 30 de zile termen de graţie. 

”Primăria va fi presată, cel mai probabil, să plătească în avans pentru gazele naturale furnizate de Romgaz”, adaugă specialiştii.

Fără o sursă de finanţare sigură, RADET a acumulat datorii după datorii şi, acum, a ajuns în faliment. În prezent, datoriile istorice către Elcen au ajuns la 3,83 miliarde de lei, iar Electrocentrale Bucureşti a fost nevoită să intre în insolvenţă din cauza blocajului financiar.

Potrivit analizei Frames, încheierea unui nou contract pentru furnizarea de agent termic pentru capitală va lămuri, în mare parte, şi problema datoriilor.

După falimentul RADET, Primăria va fi pusă, cel mai probabil, în situaţia de a plăti, chiar în avans, facturile pentru energia termică, măsură care va duce la evitarea acumulării unor noi datorii. 

”Un nou contract de furnizare va prevedea, în mod clar, obligaţiile Municipalităţii în privinţa facturilor de energie termică şi se va evita, astfel, în viitor, acumularea  de datorii şi intrarea părţilor implicate în insolvenţă sau faliment. Cel mai probabil vor fi prevăzute şi sancţiuni pentru încărcarea termenilor contractuali”, afirmă analiştii.

În plus, Elcen îşi va păstra dreptul de a-şi recupera datoria de 3,8 miliarde de lei de la PMB. Mai mult, compania îşi va consolida dreptul de a solicita ANAF rambursarea TVA, în valoare de 550 milioane lei, pentru această creanţă.

Pentru a se evita întârzierile de plată  faţă de furnizorii de gaze naturale, Elcen va  putea, de asemenea, să încheie cu aceştia convenţii de cesiune prin care se pot cesiona drepturile Elcen de rambursare TVA.

Dincolo de stabilirea unui nou calendar de plăţi, creanţa curentă care va fi înscrisă în tabelul suplimentar va fi sub valoarea de 300 milioane lei, fiind evitată majorarea acesteia pentru fiecare zi de întârziere cu 3 milioane lei.

Dincolo de disputa juridică privind datoriile dintre Elcen şi RADET, ce va fi tranşată în instanţă, cert este că reţeaua de termoficare a Bucureştiului se degradează constant, iar investiţiile majore de reabilitare, absolut esenţiale, întârzie, afirmă analiştii de la Frames.

RADET a anunţat, recent, că au fost încheiate patru acorduri cadru pentru înlocuirea ţevilor, dar şi contracte în valoare de 150 de milioane lei pentru materiale şi reparaţii.

”Raportaţi la cei peste 4.000 de kilometri de conducte, planurile sunt infime. Necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai în cazul Elcen este nevoie de investiţii de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea şi refacerea CET-urilor, pentru a respecta standardele impuse de legislaţia europeană”, declară Adrian Negrescu, managerul Frames.

Analiza arată că, în condiţiile în care Municipalitatea s-a dovedit incapabilă, până în prezent, să atragă fondurile europene necesare refacerii sistemului de termoficare al Capitalei, analiştii afirmă că este de datoria noului Guvern Orban să îşi treacă această problemă pe lista priorităţilor.

”Preluarea de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri  a CTE Grozăveşti, CTE Bucureşti Vest, CTE Bucureşti Sud, CTE Progresu şi a Uzinei de reparaţii, ar putea debloca angajarea de fonduri europene. Spre exemplu, la CTE Bucureşti Sud, este nevoie de investiţii pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 şi 4) la 100 mg/Nm3, şi asta până la 31 decembrie 2020. La fel şi la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 şi 4(IA1) sunt duble faţă de standardele prevăzute de Directiva 2010/75/UE şi Legea 278/2013. Sunt necesare investiţii şi în modernizarea instalaţiilor de ardere la cazanele nr. 1 şi 2 din CTE Grozăveşti, cazanele nr. 5 şi 6 şi CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE Bucureşti Sud, cazanul nr. 2 şi CAF-urile nr. 6, 7 din CTE Bucureşti Vest, CAF – urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu”, arată analiza Frames.

Potrivit analiştilor, dincolo de focusul pe fondurile europene, Guvernul ar trebui să intervină şi în modificarea legislaţiei, pentru a evita, pe viitor, astfel de situaţii.

”Dincolo de necesara instituire a unui mecanism de supraveghere şi control de către ANRE, este absolut necesar, de exemplu, stabilirea unei sancţiuni aplicabile autorităţile administraţiei publice locale care nu efectuează plata sumelor către furnizorii de energie termică potrivit programului aprobat prin buget. Este, de asemenea, necesară modificare/completare a prevederilor art. 52 alin. (1) din OG nr. 36/2019 în sensul de a obliga unităţile administrativ-teritoriale să îşi bugeteze şi să plătească in anul următor pentru anul precedent pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat, înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale’’, se mai spune în analiza Frames.

Urmează o iarnă dificilă

Compania de consultanţă afirma, recent, într-un studiu privind situaţia reţelei de termoficare din Capitală, că iarna lui 2019 se anunţă a fi una extrem de dificilă. Dincolo de prognozele meteo alarmiste, marea problemă o reprezintă reţeaua de termoficare care a ajuns la un nivel de degradare fără precedent în ultimii 30 de ani.

A doua cea mai extinsă reţea de termoficare urbană din lume, după Moscova, cu peste 950 de kilometri de reţea primară, 2.900 km de reţea secundară şi peste 1.000 de puncte şi module termice, se află în prezent într-o situaţie critică.

Potrivit analizei Frames, mai mult de 80% din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 25 de ani şi trebuiau, de acum zece ani, să fie înlocuite.  Astfel s-a ajuns ca, aproape zilnic, multe dintre ele să crape, iar răcirea vremii şi începerea furnizării căldurii vor accentua acest fenomen.

”Iarna trecută au fost peste 3.500 de avarii şi zeci de mii de bucureşteni au îngheţat în case. În condiţiile unei subfinanţări cronice, cei de la RADET abia dacă au reuşit în acest an să schimbe câteva dintre conducte şi să repare o parte din reţea. O parte infimă, de numai câteva procente”, arată analiza Frames.

O dovadă că reţeaua de termoficare a ajuns într-un punct critic o reprezintă situaţia apei de adaos, cea care asigură presiunea necesară pentru ca apa caldă şi căldura să ajungă în apartamentele bucureştenilor.

Elcen a ajuns în situaţia de a pompa aproape 2000 de tone/oră, în condiţiile în care în 2016 cantitatea nu depăşea 1.200 de tone. În 2017, pentru a menţine presiunea în conducte, Elcen a crescut nivelul la 1.600 de tone, iar în 2018 s-a ajuns la 2.000 de tone.

Statisticile Elcen arată că presiunea din conductele tur în sezonul de iarnă a scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari şi debitul de apă de adaos a crescut progresiv de la valori de 800 t/h la 2.600 t/h.

Creşterea volumului de apă de adaos atrage o degradare şi mai mare a reţelei de termoficare, pentru că vine însoţită de reactivi chimici care corodează conductele şi limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2.000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.