Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a anunţat că face verificări pentru a afla cum a ajuns somnul african în zona Deltei Dunării, mai multe asemenea exemplare fiind capturate în ultima perioadă pe o rază de cinci kilometri în jurul localităţii Crişan, respectiv pe Dunărea Veche, lacul Obretinciuc, chiar şi pe Dunăre. Specialiştii au menţionat că somnul african este un răpitor vorace, având un spectru trofic larg, printre care larve şi puiet de peşte, plante acvatice, păsări şi mamifere mici.
ARBDD a transmis joi, printr-un comunicat de presă, că a solicitat puncte de vedere celor două institute de specialitate, respectiv Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură – Galaţi şi Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare ”Delta Dunării” - Tulcea, care recomandă reţinerea exemplarelor de specie de somn african capturate inclusiv de către pescarii recreativ-sportivi.
“Exemplare de somn african au fost capturate în plasele pescăreşti, vintire şi taliene pe o rază de cinci kilometri în jurul localităţii Crişan, respectiv pe Dunărea Veche, lacul Obretinciuc, chiar şi pe Dunăre, dar nu şi în alte zone din RBDD. ARBDD împreună cu Comisariatul Gărzii de Mediu al RBDD efectuează cercetări pentru identificarea sursei de provenienţă a acestei specii non-native, prin controale la cherhanale şi discuţii cu pescarii”, a anunţat, joi, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Sursa citată menţionează că specia Clarias gariepinus Burchell, 1822 este una de somn din familia Clariidae, originară din Africa de Nord, denumită generic ”somnul african”. Această specie a fost introdusă prima oară în Europa, în Cipru, iar ulterior şi în Cehia, Slovacia, Olanda în 1991 şi Polonia 2001. Somnul african are o distribuţie pan-africană, dar se regăseşte şi în zone din Asia Mică şi partea sudică a Turciei, America de Nord precum şi în multe ţări din Europa.
În Romania specia a fost introdusă exclusiv sub forma de puiet, mai ales în vestul ţării, fiind crescută în scop comercial, pentru consum mai ales, ulterior şi pentru agrement în unele lacuri pentru pescuit.
Somnul african cu dinţi ascuţiţi, are capul turtit, mai mic ca al somnului european Silurus Glanis. Nu are solzi si culoarea pielii depinde mult de habitatul în care trăieşte. Acesta poate fi, culoare închisă (spre maro, maro-cenuşiu închis), deschisă (maro deschis, maro-gălbui sau cenuşiu deschis).
Este un răpitor vorace având un spectru trofic larg: insecte, larvele acestora, viermi, gastropode, crustacee, larve şi puiet de peşte, plante acvatice şi resturi, dar au fost observate şi seminţe terestre şi fructe de pădure, chiar şi păsări şi mamifere mici, etc.
“Somnul african are un potenţial competitiv la hrană pentru somnul autohton, comportamentul şi spectrul de hrănire fiind identice. Specia are o toleranţă de temperatură între 8 şi 35⁰ Celsius. Astfel, pragul de toleranţă la o temperatură a apei mai scăzută de 8⁰C, cum sunt iernile de la noi şi fenomenul de îngheţ al apei, pot fi factori limitativi pentru invazia, distribuţia şi stabilirea unor poluaţii de somn african în Delta Dunării, dar şi în România”, a explicat ARBDD.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a mai transmis că multe din cunoştinţele despre această specie sunt deduse din observaţiile de teren şi laborator, dar nu au fost demonstrate la nivel de populaţie sau comunitate, menţionând că astfel de studii sunt urgent necesare pentru a înţelege mai bine consecinţele invaziilor şi pentru a dezvolta strategii adecvate care să atenueze impactul şi răspândirea speciei.
“Eradicarea unei specii non-native şi mai ales a celor invazive s-a dovedit a fi costisitoare şi cu mari incertitudini asupra îndepărtării din noul habitat, în consecinţă este dificil de a avansa efective de îndepărtare a somnului african , despre care nu sunt cunoştinţe asupra biologiei a potenţialului invaziv în regiunea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării”, a mai menţionat sursa citată.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
