Europa a răsuflat foarte uşurată când a descoperit, trezindu-se, înfrângerea suferită de către Donald Trump în alegerile de la jumătate de mandat, analizează AFP.
Dar va schimba, oare, cu adevărat, această palmă electorală datele cu privire la Bătrânul Continent?
Prudenţă.
ALT TRUMP?
Mareea democraţilor a făcut să se nască la Bruxelles o speranţă prudentă miercuri: speranţa de a vedea, cel puţin în parte, relaţia cu Trump reechilibrându-se.
"Cred că există aici un sentiment de uşurare la ideea că acesta este începutul sfârşitului erei Trump, iar nimeni nu este mai fericit decât europenii", rezumă la AFP un diplomat.
După întoarcerea zgomotoasă a miliardarului republican la Casa Albă, UE a trebuit să rămână discretă.
În doi ani, europenii au încasat îmbrânceli - de la covorul roşu desfăşurat de către preşedintele american lui Vladimir Putin în Alaska şi până la taxe vamale de 15% impuse continentului.
"A fost foarte complicat", dă asigurări acest diplomat.
Însă, pe fondul dosarelor nimeni nu se aşteaptă la vreo răsturnare spectaculoasă.
CUM RĂMÂNE CU NATO ŞI UCRAINA?
În primul rând cu Ucraina.
Chiar şi cu democraţii la manete în Camera Reprezentanţilor şi Senat, UE nu crede că ajutorul american al Ucrainei va fi reluat.
În ultimele săptămâni, europenii s-au reorientat către alţi parteneri, precum Canada şi Regatul Unit, într-o încercare de a găsi cele 70 de miliarde de euro în plus cerute de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în vederea finanţării efortului de război în 2027.
Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas şi-a exprimat, cu toate acestea, speranţa ca viitorul Congres american "să exercite mai multă presiune asupra Rusiei".
La Nato, scepticismul este similar.
Aliaţii europeni aşteaptă cu înfrigurare concluziile Pentagonului cu privire la redesfăşurarea forţelor americane în Europa - prevăzute în decembrie.
Iar tendinţa de fond pare deja angajată: Europa îşi preia treptat în sarcină propria apărare.
Franţa a subliniat, de altfel, miercuri, necesitatea "urgentă şi vitală" a "construirii unei Europe mai puternice, mai prospere şi mai democratice, indiferent de alegerile de peste Atlantic".
MAI MULT DIALOG ÎN DOMENIUL TECH?
Europenii nu se aşteaptă nici ca democraţii să renunţe total la taxele vamale de 15% impuse de către Donald Trump Europei.
Problema taxelor vamale a fost, desigur, prezentă în campania electorală americană.
Însă, potrivit unui sondaj recent al Council on Foreign Relations, doar un sfert dintre americani susţine abandonarea completă a acestor măsuri.
De doi ani, europenii s-au angajat într-o încleştare cu americanii în domeniul tehnologiei. Apropiată de conducători ai mai multor giganţi tech, administraţia Trump denunţă cu regularitate arsenalul legislativ european care încadrează platformele, pe care-l asimilează unei forme de cenzură.
După victoria democraţilor, "noi sperăm să avem mai mult spaţiu de dialog şi să cooperăm cu Congresul în provocări mondiale comune, ca inteligenţa artificială (AI) sau securitatea cibernetică", declară AFP un oficial european.
IRANUL ŞI INFLAŢIA
De la Paris la Atena şi de la Roma la Madrid, europenii manifestă de mai multe săptămâni împotriva traiului scump.
Inflaţia din zona euro, alimentată de explozia preţurilor la energie din cauza Războiului din Iran, a atins cel mai înalt nivel din ultimii trei ani.
Noile atacuri desfăşurate de către Washington zilele acestea au alimentat temeri cu privire la faptul că situaţia se poate agrava din nou.
Ce efect va avea înfrângerea taberei lui Trump asupra acestui conflict? Şi, deci, asupra costului traiului europenilor?
Germania şi-a exprimat miercuri speranţa unor noi iniţiative în vederea soluţionării conflictului din Orientul Mijlociu.
Deliberat sau nu, miliardarul republican menţine "misterul" intenţiilor pe care le are.
Medikatv.ro
