Mai mulţi arhitecţi, artişti şi ONG-uri în domeniul patrimoniului cer demisia ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, după ce Ştefan Bâlici, director general interimar al Institutului Naţional al Patrimoniului, a anunţat că a fost înlocuit din funcţie.
„Am aflat în seara aceasta (miercuri) că Ministrul Culturii a numit un nou director general la Institutul Naţional al Patrimoniului, cu începere din data de 23 februarie, când mandatul meu interimar la conducerea institutului încetează. Nu am alte detalii, nu cunosc nici motivele şi nici analizele pe baza cărora este luată această decizie”, a scris pe Facebook Ştefan Bâlici.
„Suntem stupefiaţi de înlocuirea din funcţie a domnului arhitect Ştefan Bâlici de la conducerea Institutului Naţional al Patrimoniului, un profesionist dedicat care a susţinut întotdeauna proiectele dificile, a construit neîncetat instrumente, programe şi strategii prin care susţinerea patrimoniului să devină accesibilă în cercuri cât mai largi. Sub conducerea lui Ştefan Bâlici, INP a devenit o instituţie a statului transparentă, dinamică, modernă. Pro Patrimonio se raliază tuturor vocilor din domeniu ce susţin păstrarea în funcţie a domnului Ştefan Bâlici şi demisia ministrului culturii, Lucian Romaşcanu. Instituţiile statului nu vor funcţiona niciodată în slujba interesului public câtă vreme vor fi conduse de oameni fără competenţe profesionale relevante în domeniile pe care le conduc”, a scris Pro Patrimonio.
„Printre multele dezastre ministeriale recente, bifăm azi (încă) unul la Cultură. S-a oficializat eliminarea lui Ştefan Bâlici, managerul Institutului Naţional al Patrimoniului, uneltită demult şi dezlănţuită procedural în toamna anului trecut prin acordarea unor punctaje ridicole la o "evaluare" a managementului. În ultimii ani, am participat în comisia de evaluare de două ori - am început cu responsabilitate şi le-am încheiat cu nădejde şi liniştea că măcar acolo merg lucrurile spre bine în ţara asta. Nu pot accepta că acea activitate a fost evaluată ca nesatisfăcătoare de către un minister care se târâie în proceduri îmbâcsite şi impotenţă cronică. Competenţa deranjează”, a scris Alexandru Gavozdea, preşedinte Ordinul Arhitecţilor din România (OAR).
„Domnule ministru, nu distrugeţi patrimoniul de dragul numirii politice a unei doamne pe nume Oana Zaharia, de care n-am auzit nici eu nici mulţi dintre cei care ne frecăm coatele pe şantierele monumentelor istorice din ONG-uri şi din instituţii!”, a scris Eugen Vaida, director pentru The Prince's Foundation Romania.
„Există gafe pardonabile şi gafe impardonabile. Când înlocuieşti persoana numărul unu din domeniul patrimoniului din România cu o persoană de care n-a auzit nimeni în acestă branşă, demisia este singura cale onorabilă care vă rămâne. Domnule Romaşcanu, patrimoniul nu e vreo lucrare de asfaltare a vreunei străzi pe care dacă o faci prost să ai şansa să o refaci. Patrimoniul se distruge iremediabil dacă îl manageriezi prost. O mişcare atât de iresponsabilă ca a dumneavoastră în condiţiile în care patrimoniul este călcâiul lui Ahile în acel minister pe care temporar îl conduceţi este greu de digerat pentru mine”, a mai spus acesta.
Bilanţ INP
În bilanţul INP, prezentat în decembrie, Ştefan Bâlici a aminitit că în mandatul său „peste 100 de ansambluri şi monumente istorice dintre cele mai importante sunt incluse în PNR (doar o parte primind finanţare) şi au lucrări de proiectare sau de execuţie în pregătire sau în desfăşurare - ex. Ansamblul Castelului Peleş, Cetatea Sighişoara, Situl arheologic Sarmizegetusa Regia, biserici săseşti fortificate, biserici de lemn”.
De asemenea, „peste 60 de proprietari şi administratori de monumente istorice au primit finanţare în urma primelor două apeluri prin programul TMI, iar alţi 70 au înaintat solicitări care sunt în evaluare în cadrul apelului curent, 2022. După 20 de ani în care România a prezentat doar două nominalizări pentru Lista Patrimoniului Mondial, soldate cu eşec, în ultimii ani INP a elaborat şi depus la UNESCO două dosare, Ansamblul monumental al lui Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu şi Peisajul cultural minier Roşia Montană, iar acesta din urmă a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial şi simultan în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol în 2021. Alte dosare sunt în pregătire”.
Bâlici a punctat şi faptul că în ultimii ani, alături de echipa INP, a înfiinţat editura patrimoniului cultural, Patrimonia, „care a publicat deja titluri monografice şi periodice importante; reînfiinţarea atelierului de proiectare pentru restaurarea monumentelor istorice, care a finalizat proiectele de restaurare pentru amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi pentru fortificaţia de la Sarmizegetusa Regia, alături de alte proiecte”.
Arhitectul Ştefan Bâlici a câştigat concursul de proiecte de management pentru Institutul Naţional al Patrimoniului în 2016. El a câştigat concursul cu nota 9,36. Ştefan Bâlici a absolvit Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”. Este membru fondator al Asociaţiei Arhitectură. Restaurare. Arheologie (ARA) şi conferenţiar al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
