Managerul Institutului Naţional al Patrimoniului, dr. arh. Ştefan Bâlici, şi-a prezentat, joi, raportul de activitate la finalul unui prim mandat, subliniind că în cinci ani au fost finalizate şantiere prelungite de 20 de ani, au fost finanţate 66 de monumente prin Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) şi 44 restaurate prin Programul Naţional de Restaurare (PNR). Ca să continue reformele, este nevoie de mai mult personal şi fonduri.
Ştefan Bâlici a pus accent, în conferinţa de presă, pe nevoia de personal şi resurse financiare pentru a continua reformele în domeniul patrimoniului, astfel încât să fie valorizat la întregul său potenţial.
„Avem nevoie de toţi oamenii necesari pentru a putea să ne îndeplinim misiunea. Prioritatea momentului, deci, este alocarea de personal suficient, cu o salarizare corespunzătoare nivelului de calificare şi experienţă", a declarat managerul INP.
Cu privire la mandatul său de 5 ani, Ştefan Bâlici a trecut în revistă, printre altele, finalizarea şantierelor care erau întârziate de 20 de ani, finanţarea a 66 de monumente prin Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) şi restaurarea altor 44 prin Programul Naţional de Restaurare (PNR)
Două dosare înaintate la UNESCO, trei în pregătire
Patrimoniul cultural al României a fost reprezentat la nivel internaţional prin cele 2 dosare de nominalizare realizate şi înaintate la UNESCO; 1 monument înscris în Lista Patrimoniului Mondial (prima nouă înscriere a României după 1999), 3 dosare aflate în pregătire, şi continuând cu evoluţii internaţionale, inclusiv la nivelul politicilor (de ex. Anul European al Patrimoniului Cultural, Promovarea Covenţiei FARO) şi cu efecte asupra oportunităţilor de finanţare. INP reprezintă România în raport cu foruri, organizaţii, convenţii internaţionale şi în programe şi proiecte europene: Comisia Europeană (ex. coordonarea concursului naţional pentru Marca Patrimoniului European, Expert Group on Cultural Heritage), Consiliul Europei (CDCPP), UNESCO (Punct focal naţional pentru Convenţia Patrimoniului Mondial), alte programe europene.
Proceduri actualizate
A fost implementată o nouă abordare a programelor pentru restaurarea monumentelor istorice: Programul Naţional de Restaurare (PNR) şi Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) - cu proceduri actualizate, inclusiv pentru noi standarde de calitate ale proiectelor finanţate. Noile baze ale PNR şi TMI sunt stabilite prin norme metodologice adoptate în mandatul actualului manager şi privesc principiile de abordare (urgenţa, necesitatea, economia, eficienţa intervenţiei), principii de restaurare (minima intervenţie, compatibilitatea, reversibilitatea, diferenţierea) şi sustenabilitatea proiectelor: co-finanţarea, asigurarea funcţionării post-intervenţie; monitorizare post-intervenţie şi întreţinere, implicarea comunităţii; educaţie.
40 de monumente istorice restaurate prin PNR
Totodată, au fost deblocate unele procese în cadrul PNR, inclusiv prin actualizarea normelor metodologice, şi finalizarea tuturor şantierelor prelungite excesiv în ultimii 20 de ani.
Astfel, alocarea susţinută de fonduri pentru toate şantierele în curs - până la limita capacităţii de absorbţie - a condus la încheierea tuturor şantierelor deschise în trecut - ajungându-se la un total de 40 de monumente istorice (4 monumente UNESCO) restaurate prin PNR.
În plus, pe baza procedurilor de achiziţie publică derulate prin PNR în cursul anilor 2019-2021, s-au încheiat contracte de proiectare sau de execuţie pentru monumente istorice remarcabile, iar alte proceduri sunt în derulare sau în pregătire (14 contracte în derulare, 6 proceduri de achiziţie în pregătire).
66 de monumente finanţate prin TMI
În acest mandat, au fost alocate fondurile colectate prin Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) pentru salvarea unor monumente neglijate (finanţare a lucrărilor de scoatere din pericol/ punere în siguranţă, a elaborării de documentaţii tehnico-economice pentru restaurarea monumentelor istorice - în corelare cu viitoarele apeluri de finanţare prin fondurile structurale): TMI înseamnă în ultimii ani 66 monumente finanţate, 3 apeluri pentru acordarea de finanţări şi 13 milioane de lei atribuite.
Implicarea în pregătirea absorbţiei finanţărilor relevante prin programele naţionale şi europene - ex. fonduri structurale, PNRR - pentru proiecte de conservare, restaurare şi punere în valoare a unor obiective de patrimoniu imobil (de ex. prin sprijinirea introducerii unor principii de calitate de nivel internaţional pentru restaurările finanţate prin fonduri UE, implicarea specialiştilor în selecţia rutelor culturale promovate sau în calibrarea programului Valul renovării etc.).
INP are în lucru 15 studii pentru clasare
INP a realizat constant studii de fundamentare pentru clasarea în LMI a unor imobile valoroase şi periclitate - contribuind astfel la demersurile de salvare. Este vorba despre 15 studii de fundamentare pentru clasare, 12 expertize şi 45 luări de poziţie fundamentate.
Patrimoniu cultural, în continuă creştere
Managerul INP a vorbit, în conferinţa online, despre extinderea accesului publicului la patrimoniu cultural prin dezvoltarea şi digitizarea fondului documentar: cel mai bogat şi valoros fond documentar din România dedicat patrimoniului cultural, care este în continuă creştere - prin achiziţii de carte, donaţii, preluare de la alte instituţii şi organizaţii, volume şi serii de referinţă pentru domeniu (vorbim de 1.500 m liniari de arhivă, 1.623 publicaţii, creştere anuală cu peste 100 de volume de specialitate). Accesibilizarea şi protecţia digitală a fondurilor arhivistice şi de carte ale INP şi digitizarea extinsă a publicaţiilor culturale deţinute de alte instituţii şi organizaţii din ţară (2.135 publicaţii, 86.651 articole, 20.376 de autori/realizatori, 43 domenii, 30.000 documente ale CMI, 32 monumente digitizate (sau parţial digitizate), 61 artefacte, 50 situri monument istoric pentru care s-au realizat ortofotoplanuri prin fotogrametrie aeriană în parteneriate.
A fost înfiinţată editura Patrimonia
De asemenea, au fost făcute demersuri pentru educaţie şi profesionalizare în domeniu: şcoli de vară/ şantiere şcoală dedicate formării viitorilor specialişti dar şi creşterii sensibilităţii comunităţilor - locale, profesionale - faţă de monumentele istorice în pericol; Activitate editorială (prin recent înfiinţata Editură Patrimonia a INP): program editorial amplu, serii tematice, publicaţii periodice cu tradiţie: BCMI, RMI, CCA. Studii şi documente programatice europene, publicaţii metodologice etc. Conferinţe de specialitate ocazionale (Preşedinţia română a Consiliului UE) şi seriale (ex. cu prilejul Anului european al patrimoniului cultural 2018), Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a INP.
A fost creat Centrul naţional de informare şi promovare prin Ro-Cultura
Centrul naţional de informare şi promovare este primul proiect din lista celor de dezvoltare instituţională care a primit finanţare şi este pus în aplicare, prin Programul RO-Cultura (fondurile Spaţiului Economic European - SEE) şi consolidarea unei audienţe interesate de viitorul patrimoniului cultural.
„Toate aceste programe şi acţiuni, ca şi patrimoniul cultural pe care-l reprezintă, au un potential mult mai mare. Depindem însă de alocările de resurse umane şi financiare pentru ca peste cinci ani să vorbim de un alt nivel de impact al acţiunilor şi programelor Institutului Naţional al Patrimoniului”, a concluzionat Bâlici.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
