Europarlamentarul PNL Virgil Popescu anunţă un vot de adoptare, în Comisia ITRE, pentru propunerea de regulament privind infrastructurile energetice transeuropene, el precizând că pentru România, înseamnă că proiectele energetice care ne leagă de ţările vecine pot fi realizate mai repede, prin scurtarea perioadei de obţinere a avizelor şi prin reguli mai simple pentru împărţirea costurilor între statele implicate.
”Victorie importantă! În calitate de raportor din umbră pentru propunerea de regulament privind infrastructurile energetice transeuropene, mă bucur că astăzi, în Comisia ITRE, am obţinut votul pentru adoptare. Pentru România, asta înseamnă că proiectele energetice care ne leagă de ţările vecine pot fi realizate mai repede, prin scurtarea perioadei de obţinere a avizelor şi prin reguli mai simple pentru împărţirea costurilor între statele implicate”, spune europarlamentarul PNL Virgil Popescu pe Facebook.
”Mergem mai departe cu negocierile pentru propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de modificare a Regulamentelor (UE) 2019/942, (UE) 2019/943 şi (UE) 2024/1789 şi de abrogare a Regulamentului (UE) 2022/869”, mai spune Popescu.
Fostul ministru al Energiei precizează că, în spatele acestui regulament, sunt ore întregi de muncă, negocieri şi compromisuri.
”Personal, am depus peste 80 de amendamente, iar, împreună cu amendamentele colegilor din PPE, am contribuit cu peste 100 de propuneri pentru îmbunătăţirea acestui dosar”, afirmă Virgil Popescu.
Eurodeputatul liberal prezintă ce a reuşit:
- asigurarea faptului că proiectele incluse în planurile de dezvoltare a reţelei şi selectate ca Proiecte de Interes Comun (PCI) răspund în mod adecvat şi eficient nevoilor de infrastructură identificate, ţinând seama în mod corespunzător de aşa-numitele soluţii non-wire (tehnologii de optimizare a reţelei şi soluţii de răspuns la cerere).
- Facilitarea utilizării instrumentelor de repartizare a costurilor pentru implementarea mai rapidă a proiectelor de infrastructură transfrontalieră, ceea ce va conduce la reducerea timpului necesar realizării proiectelor.
- Simplificarea şi accelerarea procedurilor de autorizare pentru proiectele de infrastructură energetică transfrontalieră, astfel încât termenele existente să poată fi respectate.
- Consolidarea securităţii fizice şi cibernetice, precum şi a rezilienţei infrastructurii energetice transfrontaliere.
El mai declară că, în cadrul negocierilor, ca raportor din umbră al PPE a reuşit să includă în text următoarele elemente:
- Domeniul de aplicare: consolidarea rezilienţei reţelei şi, în general, includerea mai clară a dimensiunii de rezilienţă în regulament.
- O viziune strategică europeană autentică asupra infrastructurii. Scenariul central este înlocuit cu un Scenariu Strategic al Uniunii. Acesta, completat de Evaluarea cuprinzătoare a cadrului, va oferi o perspectivă integrată şi mai clară asupra modului în care trebuie să se dezvolte infrastructura energetică europeană până în 2050. Scenariul va include o hartă orientativă a reţelei la nivelul întregii Uniuni, care va evidenţia principalele coridoare de infrastructură, blocajele, necesităţile de consolidare şi interdependenţele, precum şi costurile investiţiilor, necesarul de finanţare şi etapele şi jaloanele orientative de implementare pentru 2040 şi 2050. Comisia Europeană va conduce şi coordona acest proces, în strânsă cooperare cu ENTSO-E, ENNOH, ENTSOG, ACER şi statele membre. Scenariul va fi adoptat prin act delegat.
- Competitivitate şi accesibilitate. Planificarea infrastructurii este legată mai clar de eficienţa sistemului, accesibilitatea energiei, securitatea aprovizionării, rezilienţă şi costurile totale ale sistemului energetic.
- Neutralitate tehnologică. Textul de compromis recunoaşte integrarea surselor regenerabile şi a altor surse de energie cu emisii reduse de carbon, cu respectarea diferitelor mixuri energetice ale statelor membre. Sunt recunoscute în mod explicit sursele de energie cu emisii reduse de carbon, alături de sursele regenerabile, în criteriile de evaluare pentru proiectele de energie electrică şi reţele inteligente. De asemenea, hidrogenul cu emisii reduse de carbon este recunoscut alături de hidrogenul regenerabil în cazul electrolizoarelor.
- Reţelele interne sunt importante. Infrastructura internă relevantă din punct de vedere strategic şi blocajele interne care afectează sistemul european sunt recunoscute mai bine, alături de interconexiunile transfrontaliere tradiţionale. Se urmăreşte, de asemenea, digitalizarea îmbunătăţită a reţelei şi a infrastructurii transfrontaliere, inclusiv prin utilizarea soluţiilor non-wire. Sunt integrate tehnologii de optimizare a reţelei, precum şi soluţii inovatoare wire şi non-wire, care pot creşte capacitatea reţelei la costuri rezonabile.
- Autorizare mai rapidă. Sunt introduse proceduri de autorizare mai simple şi mai rapide, care permit implementarea accelerată a infrastructurii transfrontaliere, inclusiv prin recunoaşterea interesului public major, aprobarea tacită, proceduri de verificare preliminară (screening) mai simple şi mai rapide şi termene mai scurte. În linie cu abordarea privind accelerarea autorizării negociată în cadrul Pachetului pentru reţele, TEN-E introduce termene semnificativ mai scurte şi mai predictibile: 18 luni pentru procedura de pre-solicitare; 12 luni pentru procedura legală de autorizare; 36 de luni pentru durata totală a procedurilor.
- Un mecanism de utilizare a veniturilor din congestie mult mai strict reglementat. Comisia propusese ca 25% din veniturile din congestie „necheltuite” pentru obiectivele prioritare relevante să fie supuse unor reguli specifice. Textul de compromis aplică procentul de 30% doar veniturilor din congestie „nealocate”. Acestea trebuie utilizate în statul membru în care sunt generate şi sunt excluse veniturile din congestie rezultate din frontierele interne dintre zonele de ofertare din cadrul aceluiaşi stat membru. Fondurile deja alocate unui cont intern separat înainte de intrarea în vigoare a regulamentului sunt, de asemenea, protejate de această nouă obligaţie. Veniturile din congestie pot contribui şi la îmbunătăţirea adecvării resurselor, prin sprijinirea producţiei de energie electrică cu emisii reduse de carbon şi fără combustibili fosili, precum şi prin măsuri specifice destinate consumatorilor finali de energie electrică. Aceste măsuri contribuie la securitatea aprovizionării, accesibilitatea energiei şi rezilienţa sistemului european de energie electrică.
- • Condiţii mai bune pentru investiţii. Textul de compromis îmbunătăţeşte mecanismele de repartizare a costurilor, grupare a proiectelor şi finanţare, pentru a facilita trecerea infrastructurii strategice de la etapa de planificare la cea de construcţie. Sunt introduse posibilităţi de grupare a proiectelor în scopul repartizării costurilor şi al autorizării, un cadru european de reducere a riscurilor pentru infrastructura transfrontalieră de hidrogen, precum şi posibilitatea de a solicita în mod condiţionat finanţarea lucrărilor, sub rezerva finalizării şi adoptării deciziei privind repartizarea transfrontalieră a costurilor.
- • Pentru accelerarea adoptării dosarului, la solicitarea raportorului, coordonatorul ITRE a solicitat o derogare pentru ca mandatul de trilog în vederea începerii negocierilor cu Consiliul să fie supus votului la nivelul comisiei.
”După votul de astăzi, mergem mai departe către negocierile interinstituţionale. Obiectivul este clar: să ajungem cât mai rapid la un acord şi să avem o legislaţie care să producă rezultate concrete. Uniunea Europeană are nevoie de reţele energetice pe măsura ambiţiilor sale. Votul de astăzi este un pas important în această direcţie”, menţionează Virgil Popescu.
Medikatv.ro
