Parlamentari USR şi PNL propun ca 2027 să fie „Anul României Europene” şi perioada 2027 - 2037 să fie „Deceniul Consolidării Europene”, iar proiectele pentru acest interval să fie aderarea la Zona euro, convergenţa deplină cu media UE şi consolidarea rolului României în nucleul decizional al Uniunii.
"La două decenii de la aderare, USR şi PNL propun ca anul 2027 să nu fie doar un moment aniversar, ci punctul de plecare al unui proiect naţional pentru următorii 10 ani: aderarea la Zona euro, atingerea mediei europene la nivel de trai şi consolidarea rolului României în nucleul decizional al Uniunii. Parlamentari ai USR şi PNL au depus o propunere legislativă prin care anul 2027 este instituit ca "Anul României Europene", cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar perioada 2027-2037 este definită ca "Deceniul Consolidării Europene"", anunţă USR într-un comunicat.
Iniţiativa se va desfăşura sub deviza "20 de ani Acasă în Europa" şi propune ca acest moment să fie folosit nu doar pentru bilanţ, ci şi pentru asumarea unei direcţii clare pentru următorul deceniu european al României.
Argumentele iniţiatorilor sunt cele potrivit cărora apartenenţa la Uniunea Europeană a fost principalul motor al modernizării României, în ultimii 20 de ani, ţara noastră beneficind de fonduri europene, libertate de circulaţie, acces la piaţa unică, programe educaţionale precum Erasmus, investiţii în infrastructură, dezvoltare locală, modernizarea administraţiei şi consolidarea statului de drept.
"Datele financiare arată dimensiunea concretă a acestui parcurs: România a primit fonduri nerambursabile de aproximativ 108,3 miliarde de euro, a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu aproximativ 35,9 miliarde de euro şi a înregistrat un sold net pozitiv de aproximativ 72,4 miliarde de euro. Pentru fiecare euro contribuit la bugetul Uniunii Europene în ultimii 20 de ani, România a primit înapoi 3 euro. Prin această iniţiativă, USR şi PNL propun ca următorul deceniu european al României să aibă ca obiective atingerea mediei Uniunii Europene la PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare, aderarea la zona euro, valorificarea oportunităţilor din Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, consolidarea rolului României în nucleul decizional european şi întărirea securităţii la frontiera estică a Uniunii Europene", se mai arată în comunicatul USR.
"După 20 de ani în care am recuperat decalaje cu sprijinul Uniunii Europene, următorul deceniu trebuie să însemne creşterea influenţei României în interiorul Uniunii Europene. Avem nevoie de o discuţie strategică despre rolul nostru la nivel european. Aderarea la zona euro nu este o chestiune tehnică, este o decizie strategică de ancorare a României în nucleul european. Avem, totodată, datoria să fim alături de Republica Moldova, Ucraina şi statele din Balcanii de Vest pe drumul european pe care l-am parcurs noi. Extinderea Uniunii este o investiţie directă în securitatea României", afirmă Ovidiu Cîmpean, deputat PNL, vicepreşedinte al Comisiei pentru Afaceri Europene:
Propunerea legislativă recunoaşte, de asemenea, rolul cetăţenilor, al societăţii civile, al presei libere, al mediului academic, al autorităţilor locale şi al mediului economic în consolidarea parcursului european al României. Mobilizarea civică din istoria recentă a arătat că democraţia, statul de drept şi integritatea publică sunt valori apărate nu doar de instituţii, ci şi de cetăţeni.
"O societate civilă activă este unul dintre cele mai importante elemente ale unei societăţi democratice autentice. Societatea civilă a fost cea care a împins România înainte, a apărat valorile fundamentale şi a reacţionat la încercarea de a transforma România într-un stat iliberal. Trebuie să celebrăm curajul şi rezilienţa societăţii civile şi să încurajăm educaţia civică, pentru ca generaţiile viitoare să aibă claritate asupra rolului ei important pentru menţinerea unei democraţii sănătoase", declară deputatul USR Alin Stoica, co-iniţiator al proiectului.
