Insomnia, sforăitul sau oboseala constantă nu sunt doar neplăceri trecătoare, ci pot ascunde probleme serioase de sănătate. De la boli de inimă până la diabet, efectele somnului de slabă calitate sunt mai grave decât credem.
Tulburările de somn afectează un număr tot mai mare de oameni, iar mulţi dintre ei nu ajung niciodată la medic. „Sunt unele dintre cele mai frecvente probleme de sănătate la nivel global”, explică dr. Anca-Diana Maierean, medic specialist pneumolog cu competenţă în somnologie în cadrul Hyperclinicii MedLife Cluj-Napoca. Potrivit acesteia, între 10% şi 30% dintre adulţi au probleme cu somnul, iar insomnia este raportată de aproape unul din cinci oameni. Situaţia este şi mai îngrijorătoare în rândul vârstnicilor, unde „până la 50–60% pot suferi de diverse tulburări de somn”.
Sforăitul nu e întotdeauna „inofensiv”
Mulţi români ignoră sforăitul, considerându-l normal. În realitate, poate fi un semn de apnee de somn, care este o afecţiune serioasă. „Apneea de somn este caracterizată prin opriri repetate ale respiraţiei în timpul somnului, ceea ce duce la scăderea oxigenului şi la un somn fragmentat”, explică medicul.
Problema este că simptomele nu sunt întotdeauna evidente pentru pacient. Sforăitul poate fi benign atunci când nu este asociat cu alte simptome. Însă devine un semnal de alarmă dacă este puternic, constant şi însoţit de pauze respiratorii sau senzaţie de sufocare.
Semnele care ar trebui să te trimită la medic:
- sforăit puternic şi constant
- pauze în respiraţie observate de partener
- senzaţie de sufocare în timpul nopţii
- somnolenţă excesivă ziua
- dureri de cap dimineaţa
De ce nu mai dormim bine
Nu există o singură cauză, ci o combinaţie de factori moderni şi medicali. „Stresul, anxietatea, programul neregulat şi stilul de viaţă joacă un rol esenţial”, spune medicul. „Pe scurt, creierul rămâne în alertă, ceea ce face dificilă adormirea sau menţinerea somnului,” explică pneumologul.
Printre cei mai importanţi factori se numără utilizarea telefonului înainte de culcare, consumul de cafea sau alcool seara, lipsa mişcării, obezitatea, bolile cronice sau programul de somn neregulat.
Un studiu publicat în PNAS arată că lumina albastră emisă de ecrane întârzie producţia de melatonină, hormonul somnului. În plus, anumite categorii sunt mai expuse: persoanele în vârstă, cele cu exces de greutate, pacienţii cu boli cronice sau tulburări de anxietate şi depresie. Există şi o componentă genetică, care poate creşte vulnerabilitatea, fără a determina însă obligatoriu apariţia bolii.
Stilul de viaţă, un factor decisiv
Stilul de viaţă influenţează direct calitatea somnului şi este unul dintre puţinii factori care pot fi controlaţi.
Utilizarea ecranelor înainte de culcare, consumul de cafeină sau alcool şi sedentarismul sunt asociate cu un somn mai superficial şi fragmentat. În schimb, activitatea fizică regulată şi un program constant de somn pot îmbunătăţi semnificativ odihna.
Dacă dormi constant sub 6–7 ore pe noapte, riscurile cresc semnificativ. „Pe termen lung, somnul insuficient este asociat cu hipertensiune, boli cardiovasculare, diabet şi depresie”, avertizează dr. Anca Maierean. În plus, oboseala cronică afectează concentrarea şi creşte riscul de accidente.
Poveste din cabinetul dr. Maierean: somnul schimbă totul
Un pacient de 42 de ani a ajuns la medic după ani în care s-a simţit permanent obosit. Era fumător, avea obezitate şi se confrunta cu somnolenţă severă în timpul zilei. Sforăitul puternic devenise o problemă şi pentru familie.
Diagnosticul a fost clar: apnee obstructivă de somn, formă severă. „După iniţierea tratamentului cu CPAP, schimbările au apărut rapid”, povesteşte dr. Maierean. „Pacientul a început să se odihnească, a slăbit, s-a apucat de sport şi şi-a îmbunătăţit semnificativ viaţa de zi cu zi şi relaţiile de familie.”
Tratamentul depinde de cauză, dar există opţiuni eficiente, precum terapia pentru insomnie. „Terapia cognitiv-comportamentală este prima linie de tratament şi are efecte durabile,” spune dr. Anca Maierean. Sau aparatele CPAP pentru apnee, care menţin căile respiratorii deschise în timpul somnului.
Totodată, mai pot fi luate în calcul şi schimbări de stil de viaţă, precum un program regulat de somn, reducerea cafeinei sau mai multă mişcare .
Greşelile pe care le facem înainte de culcare
Par banale, dar afectează profund somnul: cafeaua consumată după-amiaza, alcool băut seara, statul pe telefon în pat, program haotic. „Aceste obiceiuri reduc calitatea somnului şi favorizează apariţia tulburărilor”, explică medicul.
În plus, mai sunt şi câteva mituri care ne sabotează somnul:
- „Toată lumea trebuie să doarmă 8 ore”
- „Alcoolul ajută la somn”
- „Recuperezi somnul în weekend.”
„Importantă nu este doar durata, ci şi calitatea somnului”, subliniază medicul pneumolog. Somnul prost nu este doar o problemă de confort, ci un risc real pentru sănătate. „Dacă simptomele persistă, este important să mergem la medic. Tulburările de somn pot fi tratate, iar calitatea vieţii poate fi semnificativ îmbunătăţită,” este concluzia dr. Anca Maierean.
Surse:
https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.1418490112
https://www.acpjournals.org/doi/10.7326/M15-2175
(Articol sus'inut de MedLife)
Medikatv.ro
