Salvaţi Copiii România atrage atenţia că efectul „cel mai semnificativ” al iniţiativei legislative care obligă asociaţiile şi fundaţiile să publice identitatea finanţatorilor nu ar fi sporirea transparenţei fiscale, care „există deja”, ci „descurajarea finanţării, intimidarea donatorilor, stigmatizarea ONG-urilor şi încărcarea administrativă abuzivă şi disproporţionată. „Acestea ar afecta direct capacitatea de a furniza servicii esenţiale copiilor vulnerabili, familiilor în dificultate şi comunităţilor defavorizate, în condiţiile în care serviciile socio-educaţionale ori medicale nu pot acoperi integral nevoile lor. (...) Proiectul de lege intenţionează să creeze un mecanism de supraveghere colectivă nejustificată”, afirmă reprezentanţii organizaţiei. Aceştia avertizează că adoptarea unei astfel de legislaţii „ar expune România unui risc real de procedură de infringement”.
„Textul juridic al propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, L233/2026 înregistrată la Biroul permanent al Senatului nr. 104/02.04.2026 este incompatibil cu standardele europene privind protecţia societăţii civile şi cu obligaţiile autorităţilor faţă de libertatea de asociere şi dreptul la liberă exprimare. Prin Hotărârea Marii Camere a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 iunie 2020, pronunţată în cauza C-78/18 (Comisia Europeană c. Ungaria), s-a constatat că, prin impunerea unor obligaţii de înregistrare, de declarare şi de publicitate anumitor categorii de organizaţii ale societăţii civile care beneficiază, în mod direct sau indirect, de finanţări din străinătate ce depăşesc un anumit prag, precum şi prin prevederea unor sancţiuni pentru nerespectarea acestor obligaţii, Ungaria a instituit restricţii discriminatorii şi nejustificate, contrare obligaţiilor care revin statelor membre în temeiul libertăţii de circulaţie a capitalurilor, precum şi al articolelor 7, 8 şi 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitoare la dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, la dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi la dreptul la libertatea de asociere. Avertizăm că adoptarea unei legislaţii similare ar expune România unui risc real de procedură de infringement, se arată într-un comunicat de presă al organizaţiei.
Salvaţi Copiii România se opune adoptării acestei legi, argumentând că propunerea legislativă porneşte de la presupunerea că unele entităţi nonprofit au fost utilizate în mod abuziv de persoane cu interese contrare scopului declarat al acestora şi construieşte pe această premisă o obligaţie colectivă de raportare aplicabilă tuturor asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor, „fără distincţie şi fără nicio condiţionare de existenţa unui risc concret sau a unor dovezi de suspiciune verificabile”.
„Nimeni nu poate fi tratat ca potenţial subiect activ al unor infracţiuni în absenţa unor indicii concrete şi individuale”, atrage atenţia organizaţia.
Potrivit aceleiaşi surse, publicarea identităţii persoanelor fizice care finanţează, sub orice formă, activitatea unei asociaţii sau fundaţii reprezintă o prelucrare de date cu caracter personal supusă Regulamentului (UE) 2016/679 şi Legii nr. 190/2018, care poate „dezvălui” opiniile politice, convingerile religioase sau apartenenţa la anumite cauze a donatorilor, categorii de date a căror prelucrare este supusă unui regim de protecţie sporită în temeiul art. 9 din Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR).
„Ca urmare, prin instituirea unor obligaţii generalizate de transparenţă forţată, inutilă şi imposibil de pus în practică, proiectul de lege intenţionează să creeze un mecanism de supraveghere colectivă nejustificată. Existenţa unor cazuri de fraudă în sectorul financiar-bancar nu a generat vreodată propunerea ca toate băncile să publice identitatea deponenţilor”, afirmă reprezentanţii Salvaţi Copiii.
Potrivit acestora, România are deja „multiple mecanisme de raportare şi control”, ONG-urile având obligaţii fiscale, inclusiv depunerea declaraţiei anuale privind impozitul pe profit, chiar şi când au doar venituri neimpozabile. De asemenea, Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale este o bază de date publică gestionată de ANAF şi condiţionează înscrierea de îndeplinirea obligaţiilor declarative şi depunerea situaţiilor financiare, iar OG 26/2000 prevede controlul Ministerului Finanţelor asupra sumelor primite de la bugetul general consolidat.
„Contrar celor afirmate în expunerea de motive a proiectului de lege, Legea nr. 129/2019 privind prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului instituie obligaţii riguroase de identificare, înregistrare şi actualizare a datelor privind beneficiarii reali ai entităţilor nonprofit, evidenţa acestora fiind ţinută de Ministerul Justiţiei, cu sancţiuni severe în caz de nerespectare. Afirmaţia că sectorul nonprofit ar funcţiona fără mecanisme de transparenţă şi de identificare a finanţatorilor este astfel contrazisă de legislaţia în vigoare”, precizează sursa citată.
În plus, explică aceeaşi sursă, ANAF are „competenţa legală” de a efectua periodic şi inopinat inspecţii fiscale şi controale antifraudă faţă de orice persoană juridică, în condiţiile Codului de procedură fiscală, ca şi organele de urmărire penală, care au, la rândul lor, competenţa deplină de a investiga orice activitate susceptibilă de a constitui infracţiune, inclusiv în cazul entităţilor nonprofit, fără a fi necesară o intervenţie legislativă suplimentară. La aceste mecanisme se adaugă obligaţia organizaţiilor neguvernamentale de a se supune unor proceduri suplimentare de audit şi control financiar.
„Proiectele finanţate din fonduri publice naţionale, fonduri europene structurale şi de investiţii ori alte mecanisme de finanţare nerambursabilă sunt supuse, în mod obligatoriu, unor audituri specifice, realizate atât de auditori independenţi autorizaţi, cât şi de autorităţile de management, organismele intermediare, Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României, Comisia Europeană şi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (...). În plus, pentru participarea la orice procedură de achiziţie publică, pentru accesarea oricărei forme de finanţare nerambursabilă sau pentru încheierea unor parteneriate cu instituţii ale statului, organizaţiile neguvernamentale au obligaţia de a prezenta certificate de atestare fiscală emise fie de organele fiscale centrale, fie de cele locale, care atestă inexistenţa obligaţiilor restante faţă de bugetul de stat şi faţă de bugetele locale, alături de cazierul fiscal al entităţii, documente care confirmă conformitatea integrală cu obligaţiile declarative şi de plată”, explică aceeaşi sursă.
Pe lângă aceste nenumărate pârghii de control, organizaţiile neguvernamentale de utilitate publică, precum Salvaţi Copiii, au obligaţia, conform OG 26/2000, de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum şi în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial.
„Aşadar, organizaţiile neguvernamentale din România sunt supuse unor rigori şi proceduri diverse, fără echivalent în legislaţia niciunui alt stat membru al Uniunii Europene şi nici în reglementările aplicabile instituţiilor statului român. Faţă de cele expuse, Salvaţi Copiii România se opune ferm adoptării acestei propuneri incompatibile cu dreptul european şi cu valorile democratice ale Uniunii Europene. O iniţiativă care porneşte de la premise inexacte, tratează uniform şi suspect întregul sector nonprofit şi ignoră un cadru de transparenţă deja funcţional nu poate constitui un instrument adecvat de politică publică. Rămânem deschişi unui dialog constructiv cu iniţiatorii şi cu autorităţile legislative, convinşi că preocupările legitime privind transparenţa finanţării entităţilor nonprofit pot fi adresate prin mecanismele aflate în vigoare în acest moment”, încheie reprezentanţii Salvaţi Copiii România.
Propunerea legislativă L233/2026 vizează instituirea unei obligaţii generale de publicare a identităţii donatorilor organizaţiilor neguvernamentale. Iniţiativa impune asociaţiilor şi fundaţiilor din România să declare public cine sunt persoanele sau entităţile care le finanţează, sub sancţiunea suspendării activităţii în cazul în care nu depun această declaraţie.
Medikatv.ro
