Curtea Constituţională, care urma să discute joi sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan, pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu ÎCCJ, în privinţa plăţii restanţelor salariale ale magistraţilor, a amânat dezbaterile pentru 23 septembrie, aceeaşi zi în care CCR ar urma să soluţioneze cererea lui Sorin Grindeanu privind conflictul juridic între Guvern şi Parlament legat de ordonanţa care vizează programul SAFE.
UPDATE - Judecătorii Curţii Constituţionale au amânat pentru data de 23 septembrie dezbaterile privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, cerere formulată de către premierul Ilie Bolojan.
În aceeaşi zi, 23 septembrie, CCR ar urma să soluţioneze cererea preşedintelui Camerei Deputaţilor, social-democratul Sorin Grindeanu, privind conflictul juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament legat de ordonanţa care vizează programul SAFE, adoptată de Cabinetul Bolojan când a devenit interimar, după ce Parlamentul votase moţiunea de cenzură prin care a demis Executivul.
Grindeanu a solicitat CCR să constate că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a fost adoptată şi transmisă în vederea publicării cu depăşirea competenţelor constituţionale ale Guvernului demis prin moţiune de cenzură, ceea ce atrage incompatibilitatea acesteia cu prevederile Constituţiei, obligarea Guvernului de a se abţine de la emiterea oricăror acte normative cu forţă de lege primară.
ŞTIREA INIŢIALĂ - Curtea Constituţională va avea pe agenda şedinţei de joi cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, cerere formulată de premierul Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a anunţat la începutul lunii iulie că a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a explicat că puterea judecătorească nu are legitimitatea şi nici competenţa tehnică de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat.
El a adăugat că potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative.




























