Doar 7% din amenzile aplicate de Autoritatea Electorală Permanentă partidelor politice sunt recuperate. Un raport recent publicat de think-tankul Expert Forum (EFOR) subliniază o ineficienţă majoră în sistemul de sancţionare a finanţării politice din România. Potrivit documentului, deşi Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a aplicat sancţiuni masive, rezultatele financiare reale pentru bugetul de stat sunt neglijabile.
Cifrele dezastrului: 7% din amenzi şi 3% din confiscări încasate
"Un procent relativ redus din amenzi sau confiscări este plătit de contravenienţi fără a exista o contestaţie în instanţă sau fără a fi iniţiate proceduri de executare", se arată în analiza EFOR.
Concret, din totalul de 6,1 milioane de lei amenzi impuse de AEP, s-au plătit efectiv doar 450.000 de lei (7%). Situaţia este şi mai critică în cazul confiscărilor: din suma totală de 26,2 milioane de lei, statul a recuperat doar 884.782 de lei (3%).
AUR şi Călin Georgescu: Recorduri de sancţionare
Raportul identifică actorii politici care au atras cele mai mari sancţiuni în perioada analizată. AUR conduce detaşat la capitolul sumelor ce ar trebui returnate statului: "Cele mai mari sume confiscate se regăsesc la AUR, adică 18,6 milioane de lei, din care 13,2 milioane provin de la alegerile europarlamentare".
La rândul lui, fostul candidat la preşedinţie, Călin Georgescu, deţine recordul pentru cele mai mari amenzi individuale. Raportul notează că "s-au înregistrat doar trei cazuri de amenzi primite [...] în valoare de 100.000 de lei, unul de 150.000 şi unul de 200.000 de lei, pentru campania lui Călin Georgescu". Georgescu a plătit doar 32.500 de lei din amenda totală, restul fiind contestat în instanţă.
Eşecul cadrului legislativ: Sancţiunile nu sunt "disuasive"
Experţii EFOR avertizează că, în forma actuală, "măsurile impuse de cadrul legislativ nu sunt proporţionale şi disuasive", adică nu schimbă deloc comportamentul celui care le-a primit. Experţii electorali sunt de părere că se întâmplă aşa pentru că legea permite contravenienţilor să plătească "în termen de 15 zile de la înştiinţare, când pot achita o sumă redusă", respectiv jumătate din minimul amenzii. Această portiţă legală face ca partidele să poată achita în final doar un procent infim din sancţiunea iniţială.
Blocajul din instanţe şi executările silite
Recuperarea banilor este îngreunată şi de sistemul judiciar, raportul menţionând că "durata proceselor este mai degrabă una îndelungată" şi puţine contestaţii au fost soluţionate până acum. În prezent, există 62 de dosare pe rolul instanţelor, cele mai multe (26) vizând alegerile prezidenţiale. În paralel, AEP a trebuit să recurgă la măsuri extreme: în 214 cazuri, s-au transmis documente către Direcţia Juridică în vederea executării silite, deoarece contravenienţii nu au făcut dovada plăţii.
Medikatv.ro
