Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, consideră că cei patru judecători ai Curţii Constituţionale care nu au asigurat cvorumul pentru dezbaterea şi decizia privind pensiile magistraţilor ”au întors spatele României, la propriu” şi că aceştia ”diluează prestanţa Curţii Constituţionale”.
”De dragul liniştii din coaliţie, nu înseamnă că nu poţi să vorbeşti ca politician atunci când efectiv eşti agresat, ca om, cu deciziile pe care le vezi. Şi eu nu ştiu ce legătură are coaliţia neapărat cu ce se întâmplă la Curtea Constituţională. Pe mine m-a deranjat extraordinar de tare atitudinea celor patru judecători ai Curţii Constituţionale, care nu că au spus că e constituţională sau că nu e constituţională decizia Guvernului, ci au întors spatele României la propriu. S-au ridicat de pe scaunele alea frumoase, cu robe vişinii purtate şi barbişon la gât, au făcut stânga împrejur şi au arătat spatele unei ţări care aştepta de două zile să vadă ce decid acei oameni. Eu nu comentez dacă decizia e bună sau decizia e proastă. Eu comentez agresivitatea şi sfidarea cu care refuză să ia o decizie. Ei sunt plătiţi, sunt respectaţi, sunt cei mai aproape de Dumnezeu, dacă vreţi, cu deciziile care se iau pe pământ în România şi oamenii ăştia îşi pun căciula în cap, fularul la gât, întorc spatele şi ne vedem după aceea, în condiţiile în care pe masă era una dintre cele mai disputate discuţii din spaţiul public şi din Guvernul României, aceasta cu eliminarea nedreptăţii cu pensiile speciale ale magistraţilor”, a afirmat Radu Miruţă, luni, într-o intervenţie la B1 Tv, întrebat cum va fi afectată coaliţia de guvernare de ceea ce s-a întâmplat la CCR în ceea ce priveşte legea privind pensiile magistraţilor.
Potrivit lui Miruţă, ”cei patru judecători diluează prestanţa Curţii Constituţionale astăzi” prin atitudinea lor.
Ministrul Apărării, fost titular la Ministerul Economiei, a admis că judecătorii şi procurorii trebuie să aibă venituri mari, dar nu mai mari decât salariile şi nu în condiţiile în care se pensionează mai devreme de 50 de ani.
”Să fiu foarte clar înţeles: eu nu mă aştept ca magistraţii să fie nişte muritori de rând care să cerşească bani după ce îşi termină activitatea. Au, de-a lungul activităţii profesionale, nişte restricţii care trebuie să fie compensate după ce îşi termină activitatea. Dar sub umbra acestei discuţii că trebuie să aibă nişte beneficii la pensie, nu poţi să întinzi elasticul ăsta într-atât de tare, să-i pensionezi la 48 de ani şi să le dai pensii uneori mai mari decât salariile. Pare că în accepţiunea unora sunt două categorii de români: unii şmecheri, boşi care primesc pensie mare, devreme, cu ceva ce n-au contribuit şi unii fraieri, proşti, noi, care, dacă nu suntem judecători ai Curţii Constituţionale, nu contează, dispun ei că noi suntem proşti care trebuie să plătim aceste pensii. Vă repet, trebuie să fie mari, trebuie să fie un pic mai mari după activitatea lor pentru a compensa, dar nu se poate chiar în ritmul ăsta. Şi Guvernul României a decis asta”, a adăugat Radu Miruţă.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, a declarat că nici luni nu a putut fi întrunit cvorumul de şedinţă pentru a fi luată decizia cu privire la sesizarea ICCJ vizând Legea referitoare la pensiile magistraţilor. Următorul termen a fost stabilit pentru 16 ianuarie, ora 10.00, aceasta fiind a treia amânare a discuţiilor privind legea care schimbă condiţiile de pensionare pentru magistraţi.
Judecătorii CCR Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au dat publicităţii, luni, un comunicat în care explică motivele pentru care au lipsit de la şedinţa CCR în care urma să se dezbată sesizarea privind pensiile magistraţilor. Potrivit acestora, în şedinţa de duminică, un judecător a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii sale, motivul fiind solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea ”nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudenţă a Curţii Constituţionale”.
Judecătorii au mai cerut judecătorului-raportor clarificarea soluţiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituţionalitate formulată, solicitare ”ignorată de conducerea Curţii”.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
