Plenul comun al Parlamentului a adoptat, marţi, reexaminarea Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice, din pachetul pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea şi care a fost respinsă de CCR.
Legea are ca obiect de reglementare instituirea unui pachet de măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice, modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, insolvenţă şi domenii conexe, cu accent pe utilizarea eficientă a resurselor statului român prin gestionarea prudentă a zonelor de optimizare fiscală, respectiv pentru a asigura un tratament egal, nediscriminatoriu şi transparent al tuturor plătitorilor de impozite şi taxe; restructurarea facilităţilor fiscale, mai ales a acelor categorii de facilităţi fiscale care şi-au atins obiectivele, iar menţinerea acestora nu se mai justifică în perioade de deficit bugetar excesiv; reaşezarea sistemului de impunere în sfera taxelor şi impozitelor locale; instituirea unor noi reglementări fiscale pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit; utilizarea eficientă a fondurilor publice alocate pentru finanţarea diferitelor categorii de servicii publice la nivelul autorităţilor publice centrale, autorităţilor publice locale, instituţiilor publice de interes.
Pentru această lege, Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului, în data de 1 septembrie 2025, iar în data de 9 septembrie 2025, legea a fost transmisă pentru promulgare Preşedintelui României. 28 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Alianţei pentru Unirea Românilor au formulat sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, iar în data de 9 septembrie 2025, un grup format din 57 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Alianţei pentru Unirea Românilor, Grupului parlamentar S.O.S. România şi Grupului parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri au formulat sesizare de neconstituţionalitate asupra aceleiaşi legi.
Curtea Constituţională, examinând criticile de neconstituţionalitate formulate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate, a admis parţial obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat1 că sintagma „inclusiv pentru detecţia comportamentului disimulat realizată prin utilizarea tehnicii poligraf”.
Astfel, Curtea a statuat în considerentele sale3 că „detecţia comportamentului simulat realizată prin utilizarea tehnicii poligraf trebuie să facă obiectul unei proceduri care să stabilească condiţiile/circumstanţele de dispunere a testării poligraf, precum şi relevanţa în procedura disciplinară a rezultatului testării, a refuzului funcţionarului de a se supune testării ori a retragerii consimţământului anterior finalizării testării. Aceste aspecte trebuie reglementate în mod clar, precis şi previzibil”.
În data de 11 noiembrie 2025, Preşedintele României a transmis Parlamentului legea, în vederea reexaminării dispoziţiilor declarate neconstituţionale şi punerii lor de acord cu decizia Curţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
