Între septembrie 2022 şi martie 2025, producătorii de energie electrică au plătit o Contribuţie de 100% la Fondul de Tranziţie Energetică (FTE) pe venitul suplimentar obţinut peste un anumit prag (iniţial 450 RON/MWh, apoi 400 RON/MWh). Curtea Constituţională a României (CCR), prin Decizia 640/2024, a declarat această cotă de 100% ca fiind neconstituţională, asimilând-o unei măsuri de confiscare care încalcă dreptul de proprietate. Suma vizată este de circa 20 de miliarde de lei (4 miliarde de Euro) colectate în această perioadă. Decizia CCR a obligat Guvernul să stabilească un „cuantum just” al contribuţiei şi să reglementeze o procedură de restituire a diferenţelor plătite în exces.
Soluţia Guvernului: Cotă de 80% şi dreptul la restituire
Prin adoptarea OUG nr. 33/2025, Guvernul a stabilit retroactiv că „cuantumul just” al contribuţiei pentru perioada neconstituţională (septembrie 2022 – martie 2025) este de 80% din venitul suplimentar. Implicaţia financiară: Operatorii economici devin, teoretic, îndreptăţiţi la restituirea sau compensarea diferenţei de 20% din totalul sumelor achitate. Executivul a redus taxa de la 100% la 80%, dar producatorii de energie se tem că noul act normativ este doar o „amânare a problemei”, nu o soluţie reală.
Critici Majore: Riscul procedural şi echitatea fiscală
Deşi OUG 33/2025 oferă o soluţie legislativă post-CCR, aceasta ridică semne de întrebare semnificative cu privire la corectitudine şi eficienţă.
1. Rata de 80% rămâne discutabilă
Reducerea cotei la 80% nu oferă o garanţie certă că noul cuantum îndeplineşte criteriul de „proporţionalitate” cerut de CCR. Nu este clar documentat modul în care Guvernul a echilibrat interesul public (nevoia bugetară) cu dreptul de proprietate al companiilor, argumentând că 80% este just din punct de vedere fiscal. Experţii avertizează că, fără o justificare clară, pragul de 80% ar putea fi perceput ca o „mini-confiscare”, riscând un nou eşec la Curtea Constituţională.
2. Baza de calcul ignoră costurile
OUG 33/2025 nu modifică modul de calcul al bazei de impozitare. Astfel, contribuţia continuă să fie aplicată asupra unui venit (brut) suplimentar, fără a lua în considerare costurile de investiţii şi dezvoltare ale producătorilor sau impozitul pe profit deja plătit. Această omisiune continuă să afecteze principiul justeţei impunerii. Producătorii reclamă că taxa de 80% continuă să ignore realităţile economice, fiind aplicată pe un venit brut, nu pe profit, sufocând investiţiile strategice.
3. Procedura de restituire, nerealistă ca durată
CCR a cerut un „termen rezonabil” pentru restituire. OUG 33/2025 instituie o procedură administrativă complexă (cerere la ANAF, decizie, contestaţie, urmată eventual de litigiu în instanţă). Analiza duratei etapelor administrative şi judiciare indică faptul că obţinerea unei soluţii definitive de restituire/compensare ar putea dura până la 4 ani (48 de luni). Acest termen excesiv de lung pentru un remediu constituţional este considerat nerezonabil şi afectează principiul proporţionalităţii măsurii.
Deşi CCR a cerut rapiditate, birocraţia impusă de OUG 33/2025 ar putea bloca restituirea sumelor timp de ani, transformând dreptul companiilor într-o promisiune îndepărtată.
Implicaţiile asupra litigiilor în curs
Pentru companiile care au deja procese în derulare pentru restituirea sumelor, situaţia procedurală este complicată. OUG 33/2025, deşi adoptată ca urmare a Deciziei CCR, instituie o procedură separată şi un nou cuantum. Se ridică întrebarea dacă instanţele care judecă litigiile iniţiale vor aplica direct prevederile OUG 33/2025 sau dacă acestea din urmă vor deveni obiectul unei noi excepţii de neconstituţionalitate, având în vedere viciile procedurale şi de fond identificate.
OUG 33/2025 nu pare sa puna capăt incertitudinii, ci riscă să mute bătălia din piaţa energiei direct în sălile de judecată, deschizând un nou front de litigii care testeaza din nou rezistenta producatorilor si a intregului sistem energetic.
Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.
