Ministrul Fondurilor Europene Mihai Ghigiu afirmă, referitor la comasarea localităţilor, propusă printr-o OUG supusă dezbaterii publice, că dacă plecăm de la ideea că singurul criteriu pentru comasare este populaţia, e o abordare greşită, apreciind că sunt necesare mai multe criterii care ţin cont de situaţia economică, poate chiar şi de istorie, de El afirmă că ar putea fi acordate facilităţi pentru noile entităţi rezultate în urma comasării care vor să acceseze fonduri europene.
”Cred că dacă plecăm de la ideea că singurul criteriu pentru comasare este populaţia, e o abordare greşită. Avem nevoie de mai multe criterii care ţin cont de situaţia economică, care ţin cont poate chiar şi de istorie, care ţin cont de toate şi de geografie. Cred că abordarea trebuie să fie undeva dincolo de strict o decizie politică. Ai atâţia locuitori să comasezi. Dacă mergem pe zona de fonduri europene, aici cred că avem două sau trei elemente care sunt importante. Faptul că proiectele vor continua şi acest acest proiect de lege sau proiect de ordonanţă va trebui să aibă o serie de norme tranzitorii care să garanteze continuitatea proiectelor. Se poate face asta, nu e niciun fel de problemă. Cel de-al 2-lea lucru: ar trebui ca UAT-urile nou create după comasare să aibă o capacitate administrativă mai mare”, a declarat Mihai Ghigiu la TVR Info.
El remarcă faptul că, în foarte multe situaţii, lipsa capacităţii administrative e cea care împiedică primăriile să acceseze proiecte sau să le implementeze, argumentând că, în cazul unei comune mici, cu 400-500 de de locuitori şi cu şapte-opt angajaţi în primărie, e foarte greu să existe capacitatea necesară.
”Chiar dacă îţi iei un consultant, să zicem, scrie un proiect pentru tine, însă este foarte greu să ai capacitatea de a implementa proiectul respectiv. Estimez că prin această comasare vom avea o capacitate sau noile comune ar trebui să aibă o capacitate mai mare, măcar din perspectiva faptului că vor avea mai mult, mai mult personal”, spune ministrul.
În ceea ce priveşte noile entităţiu rezultate în urma comasării, Ghigiu afiră, întrebat despre eventule stimulente, că ar putea fi pregătite, în viitoarea perspectivă bugetară 2028-2034, o serie de apeluri pe două-trei priorităţi care să sprijine întărirea administrativă a noilor comune.
”Sau ne putem gândi, e o discuţie pe care am avut-o cu colegii, dar nu am ajuns încă la o concluzie – de a avea un fel de bonusare, dacă pot să îi spun aşa, pentru cei care aplică la proiecte, să primească un punctaj mic, punctaj suplimentar faţă de alte UAT-uri. Dar aici încă suntem la nivelul unei discuţii”, declară ministrul Fondurilor Europene.
El a explicat şi ce se va întâmpla cu proiectele pe fonduri europene derulate de comunele care urmează să fie comasate.
”În principiu, nu ar trebui să fie o problemă. Avem experienţa instituţiilor publice care s-au unit. Deci avem o serie de norme tranzitorii în care specificăm ce se întâmplă fie cu proiectul, fie, în general, cu proiectele. Practic, noua entitate care preia fie prin absorbţie, fie prin comasare, această entitate se va subroga în toate drepturile şi obligaţiile, inclusiv raportat la proiectele europene. Deci, juridic se poate face acest lucru. Deja am discutat cu domnul ministru Stoica (ministrul Dezvoltării - n.r.), chiar aseară, tema asta. Asta nu va fi o problemă. Cu siguranţă este nevoie de reglementare, dar nu va fi o problemă şi avem experienţă de la alte instituţii care s-au unit”, a argumentat ministrul.
Proiectul de Ordonanţă de urgenţă care vizează comasarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale şi instituirea unor măsuri de sprijin în acest sens a fost pus în consultare publică, ministrul Dezvoltării Alexandru Stoica precizând că decizia finală va fi luată de cetăţeni, prin referendum, iar statul pune la dispoziţie 4 miliarde de lei pentru investiţii şi reduce la jumătate impozitul pe locuinţe şi terenuri timp de 5 ani. El a precizat că, în prezent, 429 de comune au cel mult 1.500 de locuitori şi depind în proporţie de peste 80% de banii de la bugetul de stat. Calendarul prevede ca, la alegerile locale din 2028, noile comune să îşi aleagă primarii şi consiliile locale, iar, începând cu 1 ianuarie 2029, cetăţenii să beneficieze de reducerea la jumătate a impozitelor.



























