OPINIE: 2016, anul în care PSD şi-a luat ţara înapoi

2016 a fost un an de resetare şi reconfigurare a scenei politice româneşti. PSD a cucerit, prin victoriile electorale din vară şi din iarnă, noi teritorii, în vreme ce PNL, cu un leadership catastrofal care nu a reuşit să arunce punţi peste crevasa ce încă îi desparte pe vechii liberali de vechii democraţi, a pierdut lamentabil fiefuri tradiţionale precum Capitala şi Transilvania. În tot acest proces de metamorfoză politică, în arena publică şi-au făcut loc două noi partide, USR şi PMP, ambele validate de către alegători la urne. Totodată, oastea de strânsură a generalului de intendenţă Gabriel Oprea, grupată sub flamura ”interesului naţional” în formaţiunea numită UNPR, s-a împrăştiat odată cu prăbuşirea spectaculoasă a liderului. Nu în ultimul rând, în plasa luptei anti-corupţie au căzut şi anul acesta câţiva ”peşti mari”, care acum se zbat cu disperare să scape pentru a se întoarce în apele tulburi în care şi-au dus veacul în ultimul sfert de secol.

PSD a câştigat tot ce putea fi câştigat în anul electoral 2016. A repurtat victorii zdrobitoare la alegerile locale, în urma cărora a cucerit întreaga Capitală, aproape toate judeţele, dar şi marile oraşe ale ţării. Localele nu au fost însă decât un exerciţiu pentru marea bătălie din iarnă a parlamentarelor. Social-democraţii, conduşi de fostul ”căpitan de judeţ” Liviu Dragnea, condamnat definitiv şi trimis în judecată într-un nou dosar de corupţie, au fost la un pas de a obţine majoritatea absolută în Parlament. Un scor comparabil doar cu cel obţinut de FSN-ul lui Ion Iliescu în ”duminica orbului” din mai 1990.

Discursul anti-corupţie nu a avut priză la electorat. La locale au fost aleşi primari urmăriţi penal sau trimişi în judecată şi unul chiar aflat după gratii. La fel, la parlamentare, partidul cu cei mai mulţi candidaţi cu probleme în justiţie, PSD, a fost preferatul românilor care au mers la urne. După ce a avut experienţa unui fost prim-ministru condamnat la închisoare şi a altuia trimis în judecată în timp ce era încă în funcţie, România a fost la un pas de a mai stabili o premieră: aceea de a numi un şef de Guvern deja condamnat la închisoare şi aflat în perioada de ispăşire a pedepsei şi, totodată, şi trimis în judecată.

Liberalii au fost spectatori la jocurile electorale din 2016. Începutul sfârşitului pentru partidul în care vechii liberali şi vechii democraţi încă se privesc cu suspiciune şi, nu de puţine ori, chiar cu duşmănie, a fost selecţia candidaţilor pentru funcţia de Primar general al Capitalei. Bâlbâiala de partid a început cu aruncarea în cursă a unuia dintre preferaţii preşedintelui Klaus Iohannis, europarlamentarul Cristian Buşoi. Sondajele interne au fost însă atât de necruţătoare cu Buşoi, încât partidul a decis să încerce cu altcineva. A fost selectat Ludovic Orban, un veteran al tentativelor de a ajunge Primar general, dar şi el a fost scos din cursă. Nu de sondajele interne, ci de DNA pe motiv de acuzaţii de corupţie. Degringolada liberalilor a continuat cu ”alegerea perfectă”, potrivit Alinei Gorghiu, a exoticului Marian Munteanu, fostul lider al studenţilor din Piaţa Universităţii. Lui Munteanu trecutul a fost cel care i-a dat knock-out după mai puţin de o săptămână, timp în care presa a scos la iveală convingerile sale legionare din tinereţe şi mai apoi colaborarea cu Securitatea. A patra găselniţă a liberalilor, Cătălin Predoiu, a pierdut lamentabil cu un scor de puţin peste 10%.

Neinspiraţi au fost liberalii şi la formarea majorităţilor în Consiliile Judeţene. Deşi a obţinut peste 30% din voturi la locale, PNL a reuşit să formeze abia nouă majorităţi în CJ, la egalitate cu nou intratul pe scena politică PMP, care obţinuse un scor de 4,4%. Cu toate acestea, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, co-preşedinţii PNL la acea vreme, au declamat cel mai bun scor obţinut de PNL după Revoluţie. Cele 30 de procente de la locale s-au transformat însă în 20 la alegerile parlamentare din 11 decembrie, iar liberalii au fost trimişi, fără drept de apel, în opoziţie.  

Surprizele anului 2016 au fost partidele conduse de Nicuşor Dan şi de Traian Băsescu. Constituit iniţial ca platformă pentru candidatura lui Nicuşor Dan la Primăria generală, USB s-a transformat rapid în USR şi la parlamentare a devenit a treia forţă politică din România după PSD şi PNL. Nicuşor Dan nu a ajuns primarul Bucureştiului, dar a fost ales deputat alături de alţi 42 de membri ai formaţiunii care au intrat în Parlament, printre care şi foşti membri ai Guvernului Cioloş.

PMP-ul lui Traian Băsescu a urmat însă un traseu mai sinuos şi a trecut la limită pragul electoral la alegerile parlamentare. În primăvară, fostul şef al statului a preluat preşedinţia PMP lăsată liberă de Elena Udrea. Apoi, Mişcarea Populară a înghiţit Uniunea Naţională pentru Progresul României, partidul de traseişti ajuns în pragul extincţiei după eliminarea de către DNA a atotputernicului Gabriel Oprea. Creaţie artificială a lui Traian Băsescu, după o reţetă pusă la punct în 2006, când a rupt PNL pentru a crea PLD, partidul ”interesului naţional” a dispărut de pe scena politică în căutarea interesului electoral. După ce a avut două mandate de deputat, două de preşedinte şi a fost ales de două ori Primar al Capitalei, Traian Băsescu a ajuns în decembrie 2016 din nou în Parlament, într-un fotoliu de senator, păstrându-şi renumele de câştigător al tuturor bătăliilor electorale pe care le-a purtat.

Un alt personaj legat ombilical de Traian Băsescu a dispărut de pe scena politică românească. Elena Udrea, trimisă în judecată şi urmărită penal în mai multe dosare de corupţie, a candidat ca independent la alegerile din 11 decembrie, dar nu a prins un nou mandat de deputat. Udrea şi-a făcut intrarea în politică din poziţia de favorită a lui Traian Băsescu. Mai întâi, a fost aleasă consilier general pe listele Alianţei D.A., în 2004, în echipa primarului general Traian Băsescu, iar apoi a fost propulsată direct şefă a Administraţiei Prezidenţiale de către acelaşi Traian Băsescu devenit şef al statului. Ulterior, a fost numită ministru al Turismului şi mai apoi a preluat portofoliul Dezvoltării Regionale în guvernele conduse de Emil Boc. Din poziţia de preşedinte al României, Traian Băsescu i-a construit Elenei Udrea un partid, Mişcarea Populară, dar protejata sa nu a fost pe placul electoratului. După ce au început problemele penale ale Elenei Udrea, ea s-a retras de la şefia partidului, unde succesor i-a fost chiar Băsescu, în martie 2016.

2016 a fost şi anul în care multe ambiţii politice au căzut victime ale luptei anti-corupţie. După Gabriel Oprea, a venit rândul liderului PSD, Liviu Dragnea. În aprilie, Dragnea a fost pus sub urmărire penală într-un al doilea dosar, cel a fostei sale soţii, Bombonica Prodana, sub acuzaţiile de instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, dosar trimis ulterior în judecată. Câteva zile mai târziu, tot în aprilie, liderul PSD a primit condamnarea definitivă în dosarul ”Referendumul” – doi ani de închisoare cu suspendare şi un termen de încercare de patru ani. Din cauza celor două dosare, a unei legi care interzice condamnaţilor penal să fie membri ai Executivului şi a opoziţiei preşedintelui Klaus Iohannis, Liviu Dragnea a fost practic obligat să renunţe la visul de a conduce Guvernul.

Tot din cauză de dosare penale, controversatul om de afaceri şi fost deputat PSD Sebastian Ghiţă, prieten apropiat al fostului prim-ministru Victor Ponta alături de care este urmărit penal, a dispărut în ziua în care i-a expirat imunitatea parlamentară. La rândul său, Victor Ponta s-a ales în 2016 cu un al doilea dosar penal. El a fost pus sub urmărire penală într-un dosar în care este acuzat pentru infracţiuni comise în legătură cu vizita lui Tony Blair în România, în 2012. Procurorii au dispus şi măsuri preventive împotriva lui Ponta în acest dosar: control judiciar şi sechestru asigurator pe unul dintre apartamentele deţinute de fostul prim-ministru.

Nici Călin Popescu Tăriceanu, unul dintre cei mai vehemenţi critici ai luptei anti-corupţie, nu a scăpat de dosare penale. Preşedintele Senatului a fost şi el trimis în judecată de DNA pentru mărturie mincinoasă, după ce a declarat în faţa procurorilor că nu ştie nimic despre retrocedarea către Paul al României a unor suprafeţe de teren din Băneasa şi Snagov.

La final de an, cu două zile înainte de Crăciun, Ion Iliescu a fost pus şi el sub acuzare în dosarul Mineriadei. Fostul preşedinte a fost inculpat pentru infracţiuni contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea prin împuşcare a altor trei, precum şi vătămarea corporală şi lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane.

Episodul cel mai controversat al anului politic 2016 s-a petrecut însă după alegerile parlamentare. Deoarece o lege de pe vremea guvernului Năstase îl impiedica pe Liviu Dragnea să ajungă prim-ministru, liderul PSD a gândit o strategie care să-l facă de facto şeful executivului prin impunerea la Palatul Victoria a unei persoane cu o imagine bună şi fără ambiţii politice. Partidul nu a cârtit împotriva acestei strategii, chit că nimeni din PSD nu avea habar pe cine vrea să pună Dragnea premier. Doar preşedintele Klaus Iohannis i-a dat, în primă instanţă, şefului PSD planurile peste cap când a respins-o pe Sevil Shhaideh, colaboratoarea apropiată a lui Dragnea. PSD l-a ameninţat pe Iohannis cu suspendarea şi chiar cu scoaterea oamenilor în stradă, dar lucrurile s-au calmat după desemnarea, anunţată prin comunicat de presă, a celei de-a doua nominalizări din partea PSD pentru funcţia de prim-ministru: Sorin Grindeanu. Acesta s-a autodefinit drept un soldat disciplinat al partiduluişi a promis, în primul rând liderului partidului, că nu va face mişcări în Guvern sau mişcări politice fără aprobare. ”Este o relaţie de subordonare, domnul Dragnea este preşedintele PSD, e simplu”, a conchis Sorin Grindeanu în prima declaraţie de după nominalizarea pentru funcţia de prim-ministru.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.