Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la gala care are loc la Ateneul Român cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, că prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural vor reprezenta, din perspectivă internă, unul dintre obiectivele naţionale de securitate şi că va urmări să fie transpus în fapte angajamentul UE privind investiţiile în cultură promise până în 2024.
Iohannis şi-a început discursul prin a-i felicita pe toţi cei care au „îmbogăţit în anul care a trecut zestrea spiritualităţii româneşti”. El a amintit de Sezonul Franţa-România, de proiectul Europalia şi de Festivalului Internaţional „George Enescu”.
„Cultura a jucat un rol fundamental în cel mai important proces istoric al societăţii româneşti din ultimele două secole. Este suficient să ridicăm privirea spre cupola acestei săli pentru a constata cât de importantă era misiunea culturii în tânăra Românie independentă: sprijinită pe opera cărturarilor iluminişti, îmbogăţită de elitele paşoptiste, creaţia artistică se întâlneşte cu educaţia şi cunoaşterea ştiinţifică, pentru a da impuls meseriilor şi marilor sectoare ale economiei”.
Preşedintele a făcut legătura cu legiferarea Marii Unire, care a avut loc în sala Ateneului. „Acum o sută de ani, în acest templu al artelor, se consfinţea, din punct de vedere juridic, o stare de fapt care, înainte de a fi una politică, socială şi de drept internaţional, se conturase ca o pregnantă realitate culturală”.
„Demnă de această moştenire, România de astăzi este datoare să o gestioneze cu responsabilitate şi să o îmbogăţească”.
Preşedintele a punctat că în primul mandat a acţionat pentru prezervarea memoriei naţionale, pentru respectarea şi valorificarea tuturor identităţilor culturale, inclusiv cele ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor etnice. „Drepturile creatorilor şi accesul neîngrădit la cultură s-au aflat în mod constant în centrul preocupărilor mele” şi rămân în centrul noului mandat.
Prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural vor reprezenta, din perspectivă internă, unul dintre obiectivele naţionale de securitate, a mai spus Iohannis.
„Patrimoniul naţional, creativitatea şi diversitatea expresiilor culturale se află printre resursele strategice ale României normale. Ele pot fi însă fructificate mult mai bine decât până acum. România trebuie să-şi depăşească paradoxurile culturale care, din nefericire, au caracterizat-o în ultimele decenii: pe de o parte, artişti care se afirmă şi se bucură de succes în faţa publicului de pe toate meridianele globului, poeţi şi prozatori elogiaţi la târgurile internaţionale, iar pe de altă parte, un consum cultural dezechilibrat şi o bază materială insuficientă şi neperformantă”.
Cultura românească merită o infrastructură funcţională, un cadru administrativ stabil şi crearea condiţiilor pentru o resursă umană echilibrat distribuită teritorial, a mai declarat preşedintele. „Mă aştept ca responsabilii şi specialiştii domeniului cultural să stabilească cât de curând priorităţile şi obiectivele concrete ale modernizării infrastructurii culturale naţionale şi să dea un conţinut realist finanţării multianuale a acestora, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene”.
El a precizat că va urmări în cadrul Consiliului European să fie transpus în fapte angajamentul din Agenda strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019 - 2024, care stipulează că „vom investi în cultura şi în patrimoniul nostru cultural, care stau la baza identităţii noastre europene".
Înaintea galei, la care participă prim-ministrul, Ludovic Orban, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic şi oameni de cultură, Klaus Iohannis a depus o coroană de flori la statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
