Partidele clasice PSD şi PNL din România s-au erodat până au ajuns, azi, într-un punct literalmente critic, în care nu mai sunt deloc corelate cu electoratul, afirmă sociologul Barbu Mateescu pentru News.ro, într-un interviu în care oferă unele explicaţii ştiinţifice ale rezultatelor înregistrate la alegerile din noiembrie 2024 şi mai 2025. Semnele sunt peste tot şi trebuie doar văzute. E suficient să spunem că PSD a ratat de două ori consecutiv, în doar 6 luni, turul doi al alegerilor prezidenţiale şi a luat un scor minim istoric la parlamentare, iar în ambele rânduri de alegeri am avut în finala prezidenţială câte un candidat independent (în 18 mai, acesta a şi câştigat), din nou situaţie fără precedent în istoria alegerilor din România.
Motivele sunt foarte numeroase şi complexe. Barbu Mateescu afirmă că publicul care l-a votat pe Simion are acelaşi profil cu al votanţilor lui Ponta în 2014 şi al lui Năstase în 2004, dar de data aceasta e mult mai furios, mult mai mobilizat. PSD-ul i-a pierdut pe aceşti oameni în favoarea AUR deoarece n-a fost în stare să livreze pentru pătura cea mai săracă a populaţiei, exact cum s-a întâmplat în 1993-1996 cu PDSR-ul lui Iliescu. Atunci a profitat CDR, acum a profitat AUR.
În acelaşi timp, în România se petrece un fenomen absolut spectaculos, arată sociologul. Studiile arată că publicul din Muntenia – excepţie face zona Ilfov-Bucureşti – şi Moldova trece printr-o schimbare radicală. Oamenii din aceste regiuni, care tradiţional sunt cele mai sărace din România, se radicalizează şi intră într-o etapă a contestării vehemente a statu quo-ului. Toate valorile şi instituţiile tradiţionale, la putere de sute de ani în aceste regiuni, sunt acum contestate, începând cu autoritatea Bisericii Ortodoxe şi până la mentalităţi de tipul „capul plecat sabia nu-l taie“. Este un semn bun, spune Barbu Mateescu. Întotdeauna, primul pas în evoluţie este contestarea. Acest lucru se întâmplă în Muntenia şi Moldova.
Pe de altă parte, partidele din România continuă să se bălăcească într-o zonă care cu greu poate fi caracterizată drept doctrinară. PSD-ul nu e partid de stânga, după cum nici PNL nu se comportă ca un partid de dreapta. Şi AUR e în aceeaşi situaţie, fiind imposibil de inclus într-o categorie.
Citiţi mai jos întregul interviu acordat de sociologul Barbu Mateescu pentru News.ro.
În Muntenia şi Moldova, cele mai sărace regiuni din România, are loc o creştere foarte puternică a independenţei, a contestării statu quo-ului, a contestării instituţiilor. Primul pas într-o evoluţie este contestarea. Deci, ăsta ar fi un lucru foarte pozitiv şi optimist pe care să putem să-l extragem despre ceea ce se întâmplă
Matei Udrea: Bună ziua, domnule Barbu Mateescu, vă mulţumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu. Pentru dumneavoastră, ca sociolog, ultimele opt luni probabil că au fost extrem de interesante. Ce concluzii aţi tras despre ce s-a întâmplat în România din noiembrie 2024 până astăzi?
Barbu Mateescu: S-a ajuns la un punct critic, apropo de erodarea partidelor clasice, adică PSD şi PNL. Dar în special la PSD a fost ceva senzaţional, pentru că au ratat de două ori în două alegeri consecutive, deci de două ori în şase luni, accesul în turul doi al alegerilor prezidenţiale, a doua oară având o candidatură comună cu PNL. Deci, hai să spunem aşa, o dată, în mod absolut ieşit din comun, se mai întâmplă. Dar să se întâmple de două ori înseamnă că e deja un semnal, apropo de continuarea unei erodări despre care eu tot vorbeam în interviurile pe care mi le-ai luat în ultimii 5 ani sau 10 ani. Vorbim despre această provocare pentru partidele clasice, să le zicem aşa. De asemenea, vorbim şi despre foarte, foarte multă nemulţumire. Oamenii care, de exemplu, l-au votat pe George Simion în turul doi au acelaşi profil cu oamenii care au votat Ponta în 2014 sau Năstase în 2004! E acelaşi profil din punct de vedere ocupaţional, din punct de vedere geografic, diferenţa semnificativă fiind că, de data aceasta, Simion nu a primit voturile vârstnicilor, dar a primit voturile diasporei. Dar vorbim despre acelaşi clivaj care a existat şi acum 10 ani, şi acum 20 de ani, atunci când se încheia ultimul mandat al unui preşedinte şi, practic, urma o resetare. Deci, România trebuia să aleagă noul drum pe care să meargă. Diferenţa faţă de acum 10 ani sau 20 de ani este că oamenii care azi sunt în acest profil sunt mult mai mobilizaţi, sunt mult mai nervoşi, sunt mult mai supăraţi şi sunt mai multe motive pentru care asta se întâmplă.
Matei Udrea: Înainte să vorbim despre aceste motive, aş vrea să vă întreb despre o aparentă bizarerie. Dacă ne uităm pe hartă, 80% din teritoriile colorate până de curând în roşu PSD la alegeri s-au colorat acum în galbenul AUR, iar la prezidenţiale au votat Simion şi Georgescu. Cum s-a făcut acest transfer masiv de electorat dinspre PSD spre AUR? Aceşti oameni care votaseră zeci de ani cu sistemul sunt azi vehement antisistem. Şi nu doar atât, dar pretinzând că sunt antisistem, în loc să li se alăture celor care până acum luptaseră să modernizeze structura statului aşa cum am moştenit-o noi de la Partidul Comunist din 1989 şi a fost perpetuată de FSN, apoi de PSD, ei îi înjură.
Barbu Mateescu: Sunt câteva lucruri aici, mă gândesc la două aspecte care cred că se completează. În primul rând, PSD a făcut o greşeală în care s-a mai pomenit doar o singură dată, şi anume în 1996, când se chema PDSR, şi anume nu a livrat un cadru economic acceptabil pentru cei mai săraci dintre români. Şi, exact ca şi în perioada 1993-1996, dar la dimensiuni ceva mai mici, vorbim despre inflaţie! Ce s-a întâmplat în ’96 este ce s-a întâmplat şi acum: un scor de 20 şi foarte puţin la sută pentru partid (23,1% în 1996, 22,3% în 2024 – n. red.). Atunci, în ’96, a beneficiat foarte mult CDR-ul, a beneficiat foarte mult Partidul Democrat, deci partidul condus de Petre Roman. Acum au fost alte forţe politice. Deci vorbim despre un element foarte important pentru identitatea PSD şi pentru, să zicem aşa, oamenii care s-ar gândi să voteze PSD, deci nu electoratul super-disciplinat şi cei care sunt deschişi la ideea de a vota PSD. Alt lucru este un fenomen ceva mai complex. Mai devreme spuneam că e vorba de profilul oamenilor care au votat Ponta sau Năstase. Nu sunt aceiaşi fizic! Omul care are acum 30 de ani, este în Ialomiţa şi a votat Simion nu are cum să fie omul care avea 30 de ani în Ialomiţa în 2004 şi a votat Năstase. Deci vorbim şi despre o schimbare la generaţii. În context, este foarte important un studiu internaţional care se cheamă Studiul Valorilor Globale. Este făcut în cam 100 de ţări la fiecare 7 ani. Eşantioanele sunt atât de mari la nivel naţional încât se pot face şi analize pe regiuni. Unul din lucrurile foarte importante de la studiul acesta şi care era ceva ce putea fi observat încă din 2014-2019 este că în Muntenia – exclusiv Bucureşti-Ilfov – şi în Moldova, aceste regiuni care sunt cele mai sărace din România, are loc o creştere foarte puternică a independenţei, a contestării statu quo-ului, a contestării instituţiilor! Paradoxal, în Transilvania şi în Bucureşti, unde deja clasa de mijloc e destul de puternică şi numeroasă, are loc o uşoară trecere spre conservatorism psihologic!
„În Transilvania şi zona Bucureşti-Ilfov, oamenii deja nu mai sunt atât de doritori să o ia de la zero. Vor să protejeze ceea ce au deja“
Matei Udrea: Foarte interesant!
Barbu Mateescu: În aceste zone, oamenii deja nu mai sunt atât de doritori să o ia de la zero, să chestioneze statu quo-ul. Vor, practic, să protejeze ceea ce au deja.
Matei Udrea: Vorbiţi acum despre Transilvania când spuneţi că locuitorii de aici nu mai sunt doritori să conteste...
Barbu Mateescu: Şi Bucureşti-Ilfov!
Matei Udrea: Iar în rest, avem această creştere a valului care contestă establishment-ul.
Barbu Mateescu: Da, orice! De la Biserica Ortodoxă Română până la ideea „capul ce se pleacă, sabia nu-l taie“, că trebuie să fii cum zice lumea...
Matei Udrea: Deci valorile tradiţionale care au dominat regiunile acestea din Vechiul Regat sute de ani.
Barbu Mateescu: Exact! Lucrurile astea sunt în schimbare masivă acum! Asta se petrece din mai multe motive. Şi e o observaţie fenomenală a lui Daniel David (actualul ministru al Educaţiei – n. red.), care spune - eu acum sintetizez ceea ce spune el - că este vorba de o creştere, o evoluţie care are loc. Însă primul pas într-o evoluţie este contestarea. Deci, ăsta ar fi un lucru foarte pozitiv şi optimist pe care să putem să-l extragem despre ceea ce se întâmplă. Are loc trezirea unor părţi din societate pe alte coordonate decât cele care au existat până acum câţiva ani. Dar primul pas, cel puţin, este unul destul de dur.
Matei Udrea: Lucrurile se leagă. Aţi spus mai devreme că electoratul acesta cu profilul votanţilor lui Ponta acum 10 ani şi al lui Năstase acum 20 de ani e azi mult mai furios, mai mobilizat, mai nervos şi votează cu Simion. O parte din motive intuiesc că le-aţi explicat adineauri. Mai sunt şi altele?
Barbu Mateescu: Sunt o mulţime! Vorbim despre faptul că decalajele care au existat întotdeauna, nu numai legat de venituri şi situaţia materială, dar şi de influenţă, acum devin evidente. Acesta este un eveniment care are impact şi atunci când vorbim despre oamenii din mediul rural şi din oraşele nici din Statele Unite, din Marea Britanie, cu ocazia Brexit. E un fenomen global! Vorbim despre faptul că, pentru prima dată în istorie, practic, accesul oamenilor cu educaţie limitată din mediul rural sau din oraşele mici la locuri de muncă din oraşele mari nu mai este posibil. Acest lucru se întâmplă deoarece chiriile au crescut foarte mult peste tot în oraşele mari şi asta înseamnă că pur şi simplu nu mai este posibil să depui în oraşele mari o muncă cu o slabă calificare şi să poţi să te aştepţi să trăieşti acolo. Deci, pentru prima dată, este blocarea acestei ascensiuni sociale şi economice pe care o reprezintă mutarea într-un oraş mare. Vorbim şi despre influenţa reţelelor sociale, acesta cred că este un factor foarte important pentru a înţelege de ce votanţii lui Simion sunt mult mai supăraţi acum decât erau votanţii lui Ponta în 2014 şi cei ai lui Năstase în 2004.
„Un lucru foarte important în context este mărimea localităţii! Scorurile lui Georgescu, scorurile lui Simion şi în turul unu, şi în turul doi sunt invers proporţionale cu mărimea localităţii. Într-o astfel de lume, când vin schimbări, ele sunt cutremurătoare!“
Matei Udrea: Cât din ceea ce s-a spus de-a lungul ultimelor luni că reprezintă o campanie dusă de Rusia pe reţelele de socializare a influenţat aceste schimbări despre care aţi vorbit dumneavoastră? Pare că o mare parte a populaţiei României e sub totala putere a propagandei, în ciuda tuturor evidenţelor că e minţită. Spre exemplu, astă-toamnă Călin Georgescu a spus că dacă nu va fi ales preşedinte, Bolojan o să bage România în război. Oamenii au crezut, dar nu s-a întâmplat nimic. Acum vedem că aceiaşi oameni plâng pe reţele de socializare că o să îi bage Nicuşor Dan în război, chiar dacă iar nu se întâmplă nimic. Pare o psihoză în masă.
Barbu Mateescu: Ce sunt, până la urmă, informaţiile astea? Ca şi teoriile conspiraţiei, sunt mijloace de a te ţine extrem de alert! E un fel de instinct de supravieţuire supramobilizat. Chestia asta este foarte uşor de înţeles. Şi iarăşi revin la fenomenul global care are loc, apropo de revoluţia post-industrială pe care o trăim, care înseamnă schimbări tehnologice, culturale, înseamnă schimbări apropo de familie, înseamnă schimbări apropo de modul în care oamenii îşi petrec timpul liber. Sunt nişte elemente care, chiar dacă nu ai neapărat ceva de ales în sensul ăsta, te lasă mult mai puţin pregătit pentru aşa ceva. Şi un lucru foarte important în context este mărimea localităţii! Scorurile lui Georgescu, scorurile lui Simion şi în turul unu, şi în turul doi sunt invers proporţionale cu mărimea localităţii. Cu cât comuna este mai mică, cu cât oraşul este mai mic, cu atât viaţa a fost şi este mai aşezată, mai liniştită. Sunt mai puţine variabile cu care trebuie să jonglezi. Îi cunoşti pe aproape toţi oamenii, viaţa are alt ritm, mobilitatea este de altă factură, viaţa economică este mult mai lentă, schimbările sunt mult mai puţine. Şi atunci, într-o astfel de lume, când vin schimbări, ele sunt cutremurătoare! E un pic mai uşor dacă te naşti sau trăieşti într-un oraş mare, unde, în modul cel mai brut spus, cantitatea de informaţii de care te loveşti în fiecare zi este mai mare. Şi toate aceste psihoze, ca şi teoriile conspiraţiei, sunt mijloace ale sinelui, ca să încerc să intru un pic în terenul psihologiei, de a te ţine extrem de alert, extrem de atent, pentru că într-adevăr nu ştii ce o să se întâmple. Într-adevăr, schimbările sunt foarte rapide, nu ai pregătirea, nu ai exerciţiul să te adaptezi la ele. Acum, legat de influenţa Rusiei, nu sunt genul de om care să poată să vorbească despre asta, pentru că nu am informaţii, dar un lucru pe care îl ştiu ascultând ce au spus în spaţiul public oameni care se pricep mai mult decât mine este că se lucrează cu materialul clientului. Deci, Rusia nu poate să genereze nişte lucruri de la zero, ea poate folosi doar ceea ce există deja în societate.
Matei Udrea: Cine pe cine înghite în următorii ani, PSD pe AUR sau invers? PSD este partidul-stat, ştim că are primarii, are administraţia. Pe de altă parte, AUR i-a luat electoratul şi vedem că acest fenomen pare să continue, dacă ne uităm pe sondaje.
Barbu Mateescu: Cred că sunt două variabile aici. În primul rând, ce fel de măsuri de ajustare a economiei urmează a fi luate pentru a echilibra bugetul. Deci, aici trebuie să vedem unde se va simţi impactul. Şi cum va reacţiona PSD la chestia asta, dacă va rămâne în coaliţie până la capăt, dacă va pleca, când va pleca. Şi, de asemenea, va trebui văzut cât de mult vom mai vorbi despre AUR în perioada următoare şi în ce măsură vor exista ruperi, falii, sciziuni în frontul naţionalist.
Matei Udrea: De la alegeri încoace, liderul AUR a tot încercat să bage cumva cărbuni în aceste conflicte din societate, să instige, aş putea spune, chiar la agresivitate, la gesturi necugetate. Este România în pericol să cadă într-un fel de haos? Avem acest public care a fost alimentat cu ideea că alegerile ar fi fost fraudate şi care este în continuare intoxicat cu narativul că actuala putere, manevrată de Bruxelles şi Paris, va băga România în război. Sunt frici existenţiale plus o furie permanentă care, alimentate la nesfârşit, pot deveni periculoase.
Barbu Mateescu: Mi-e foarte greu să răspund la întrebarea asta. Mă uit şi la acest element: cel mai important lucru pentru oamenii ăştia, chiar mai mult decât fricile existenţiale, a fost anularea alegerilor! După cum s-a şi văzut între turul unu şi turul doi, dar mai ales în ziua turului doi, scorul lui Simion din turul unu nu a fost scorul lui Simion! Simion a fost exact ce era de-a lungul anului 2024, un candidat de 14-15%. 41% a fost scorul anulării alegerilor! Sunt oameni, şi nu puţini, care nu aveau deloc o părere bună despre Simion, l-au considerat mult inferior Dianei Şoşoacă sau lui Călin Georgescu, ba chiar îl bănuiau că este un om al sistemului. Dar au votat Simion din cauza anulării alegerilor. Semnificativ este că, în momentul în care candidatura lui Călin Georgescu este eliminată de către Biroul Electoral Central în martie, nu avem proteste naţionale! Ce avem sunt oameni care vin la vot. De aceea sunt prudent în a spune şi că am putea să avem proteste, dar şi că s-ar putea să nu avem. Pentru că modul în care reacţionează aceşti oameni la lucrurile care îi deranjează nu este neapărat imediat. Dar nici nu există o garanţie că nu va exista o reacţie niciodată.
„USR-ul are o identitate de cu totul alt fel. Se adresa foarte explicit altor grupuri sociale decât oamenii care nu folosesc diacriticele sau nu folosesc corect cratima. Asta este un element foarte important de identitate pentru publicul Georgescu-AUR! USR foloseşte întotdeauna corect diacriticele şi cratima. Şi o zic şi la propriu, o zic şi la figurat!“
Matei Udrea: Am înţeles. O întrebare s-ar putea ridica în toată această poveste. De ce un alt partid apărut şi profilat ca antisistem, USR, deşi n-a fost la guvernare în toată perioada din 2021 încoace, n-a reuşit să absoarbă electoratul de dreapta pe care l-a abandonat PNL-ul şi nici electoratul nemulţumit de guvernarea PSD-PNL din ultimii 4 ani?
Barbu Mateescu: Hai să încep de la coadă la cap. USR-ul are în mod profund, cel puţin până în acest moment – şi e semnificativă scrisoarea scrisă de Dominic Fritz către USR, prin care îşi anunţă candidatura (la preşedinţia partidului – n. red.) – o identitate de cu totul alt fel. Adică se adresa foarte explicit unor alte grupuri sociale decât… Uite, oamenii care nu folosesc diacriticele sau nu folosesc corect cratima. Asta este un element foarte important de identitate pentru publicul Georgescu-AUR! USR foloseşte întotdeauna corect diacriticele şi cratima. Şi o zic şi la propriu, o zic şi la figurat! Deci, este şi într-un sens concret, şi într-un sens metaforic. A avut ceva succes, din punctul ăsta de vedere, Elena Lasconi, care se adresa altui public decât publicul tradiţional USR. Dar existau nişte limite apropo de imaginea USR, chiar şi legate de faptul că era femeie, şi asta a blocat ceva acces. Dar USR n-a avut niciodată un Băsescu! N-a avut niciodată un Garcea, n-a avut niciodată o figură cu care să iasă în mod hotărât, credibil, din afara marilor oraşe. Avea alt ADN, ca să zic aşa. Legat de publicul de dreapta: nu mai există public de dreapta care să nu fi fost luat ba de USR, ba de PNL! Deci, nu prea înţeleg întrebarea. Mi se pare foarte interesant subiectul. Te rog să clarifici un pic ce vrei să spui.
Matei Udrea: Vedem că PNL-ul a luat la alegerile din decembrie 2020, de exemplu, 25%. Acum a reuşit să ia 14%, iar foarte mulţi specialişti au spus că şi acest scor a fost obţinut, de fapt, în principal datorită lui Ilie Bolojan, pentru că altfel s-ar fi înregistrat 10-12%.
Barbu Mateescu: Corect!
Matei Udrea: Aşadar, s-au pierdut peste 10 procente în doar 4 ani.
Barbu Mateescu: Către AUR!
Matei Udrea: Asta spun. De ce nu le-a luat USR? Care de câţiva ani se tot reclamă a fi un partid liberal, de dreapta. N-a fost la guvernare, în mod normal, publicul liberal care a abandonat PNL te-ai fi aşteptat să se ducă spre alt partid liberal.
Barbu Mateescu: O secundă! Publicul pe care l-a pierdut PNL către AUR nu e liberal! Uitaţi-vă, de exemplu, cum Simion câştigă alegerile în Arad! În judeţul Arad e adevărat, nu în municipiu. Au fost şi, dacă nu mă înşel, un sfert din votanţii lui Crin Antonescu care au votat Simion în turul doi. Aşadar, votanţii care au fost pierduţi de PNL către AUR, votanţii PNL care au votat Simion nu sunt deloc liberali! Sunt mult mai apropiaţi de AUR – de altfel, unii au şi trecut la AUR – decât de USR! Deci, aici nu văd neapărat o problemă.
„Un partid de stânga luptă pentru egalitate în drepturi. PSD-ul ar fi trebuit să fie primul partid care să militeze pentru scoaterea orelor de religie din şcoală. Nici nu mai vorbesc despre drepturile minorităţilor sexuale, lupta împotriva discriminării. Lupta împotriva pensiilor speciale e o cauză fundamentală de stânga! Este exact genul de chestii împotriva cărora stânga militează. Deci, nu, PSD nu-i de stânga!“
Matei Udrea: Deci, am putea spune că ăsta este, de fapt, electoratul de dreapta din România la momentul de faţă, ceea ce au obţinut PNL şi USR la alegerile din 2024. Adică vreo 25% împreună.
Barbu Mateescu: N-aş folosi aici termenul „dreapta“, pentru că e ceva destul de complicat. De exemplu, este electoratul AUR de stânga sau de dreapta? Dacă îi întrebi pe oamenii aceştia ce vor ca model economic şi aşa mai departe, ai nişte mari surprize! Deci în acest moment evit termenul de „dreapta“. Ce este stânga în România, în mod cert, este SENS. Ce este dreapta în România, în mod cert, va fi partidul pe care îl creionează Claudiu Târziu. Deci, astea sunt două constante şi mi se par a fi două eforturi autentice de a avea o identitate ideologică reală. Restul scenei politice este mult, mult mai dificil de definit, cred eu, în termeni de „stânga“ sau de „dreapta“.
Matei Udrea: Păi, PSD-ul nu e de stânga? Are toate măsurile astea cu protecţia socială, cu creşterea statului, vrea să fie cât mai mulţi bugetari, să pună cât mai multe impozite pe sectorul privat.
Barbu Mateescu: Nu, nu! Uite, un partid de stânga – şi aici social-democraţii europeni se dau cu capul de pereţi – luptă pentru egalitate în drepturi. Deci PSD-ul ar fi trebuit să fie primul partid care să militeze pentru scoaterea orelor de religie din şcoală, care pentru stânga sunt nişte rămăşiţe ale unor epoci de mult apuse. Nici nu mai vorbesc despre drepturile minorităţilor sexuale, lupta împotriva discriminării. Lupta împotriva pensiilor speciale e o cauză fundamentală de stânga! Cum adică, muncitorii, pensionarii au venituri mai mici şi plătesc din taxele lor şi din impozitele lor pensiile speciale? Este, cum vă spun, exact genul de chestii împotriva cărora stânga militează. Deci nu, nu, nu! PSD nu-i de stânga! Acum e şi o greşeală care se face inclusiv în PSD: a plăti pensii pensionarilor nu înseamnă stânga şi nu înseamnă nici măcar social-democraţie. Înseamnă să fii un stat care nu a eşuat! Atât! Şi la PNL, de asemenea, se poate face discuţie. Deci nu, stânga şi dreapta, cu excepţiile pe care le-am menţionat, sunt nişte termeni mai mult, aşa, simbolici.
Matei Udrea: S-a spus că Nicuşor Dan nu ar fi preşedintele partidelor, ci al societăţii civile. Că a fost votat de români în ciuda faptului că partidele aflate la guvernare au tăcut sau l-au sprijinit pe sub masă pe Simion. E corectă această percepţie?
Barbu Mateescu: Complicat! Mi-e foarte greu să dau un răspuns foarte precis aici. Ce se întâmplă este că trăim într-o epocă în care partidele sunt într-un con de umbră în ceea ce priveşte capacitatea lor de a se corela la populaţie. Noi n-am avut niciodată un independent care să ajungă în turul doi, iar în aceste ultime şase luni, din patru oameni ajunşi în turul doi, doi au fost independenţi! Vorbim de Călin Georgescu şi Nicuşor Dan. Elena Lasconi a fost o situaţie şi o soluţie atipică a USR. Dar hai să zicem că aici, totuşi, vorbim despre o soluţie din interiorul partidelor. Simion, în mod clar, a fost reprezentantul AUR. Deci este destul de greu de cuantificat al cui preşedinte este Nicuşor Dan în afară de faptul că a fost opţiunea românilor care au venit la vot. Dar relaţia lui cu partidele este ceva ce evident că se construieşte chiar acum, în lunile astea.
Matei Udrea: E pregătită România în momentul acesta pentru reforme ca ţară, ca popor? Poate Nicuşor Dan să urnească o modernizare pe care Iohannis a promis-o şi a abandonat-o imediat după ce a ajuns la putere?
Barbu Mateescu: O ţară nu e niciodată pregătită pentru reforme! Eu văd problema în termeni mult mai cinici, şi anume o ţară poate fi în situaţia în care nişte reforme sunt necesare. Dar pentru orice societate de pe lumea asta reformele înseamnă schimbări, deci înseamnă consum de energie, consum de bani, înseamnă efort de ajustare. Niciodată o ţară nu e pregătită. Dar este evident că ele sunt extrem de necesare.
Matei Udrea: Vă mulţumesc pentru amabilitate!
Barbu Mateescu: Cu plăcere.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
