Ilie Bolojan, despre legea salarizării: Nu va scădea niciun venit. Acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic decât cel actual, se vor oferi compensaţii. La final, vor creşte două treimi din salarii, iar o treime ar urma să stagneze

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, despre legea salarizării, că prin proiectul de lege nu va scădea niciun venit iar acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic decât cel actual, se vor oferi compensaţii, iar la final, vor creşte două treimi din salarii iar o treime ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de aceste salarii mărite vor fi ajunşi din urmă. El a precizat că, dacă acest proiect nu se aplică, indiferent ce guvern vom avea în toamna acestui an, începând cu data de 1 ianuarie, vor fi indexate salariile, cel puţin cu inflaţia pe un an de zile, şi această indexare ne duce exact la această creştere de 12 miliarde, astfel că, nu doar că nu vom avea niciun fel de economie, dar nedreptăţile vor fi şi mai mult potenţate.

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că PNRR este cel mai mare program de investiţii al Uniunii Europene şi nu este, în sine, pentru noi un scop, să-l bifăm, ci este un instrument de dezvoltare a României şi a tuturor ţărilor europene, de consolidare a sistemelor publice, de dezvoltare a infrastructurii, dar şi de stabilirea unor mecanisme prin care toate sistemele noastre să fie mai puternice şi mai reziliente.

"Asta înseamnă că, adoptând aceste proiecte de lege, ne intră direct grantul, care, cumulat în următoarele trei luni, înseamnă 1,6 miliarde plus 3 miliarde, deci 4,6 miliarde euro. Asta înseamnă consolidarea încrederii, pentru că acest program a fost asumat de către toate guvernele României, din 2021, deci de către toată clasa politică şi asta înseamnă încredere pentru România, încredere în respectarea angajamentelor şi în seriozitatea noastră, dar înseamnă şi o societate care este mai aşezată, care este bazată pe reguli, pentru că fiecare proiect de legi care înseamnă reformă introduce reguli, stabileşte mecanisme care nu mai permit abordările discreţionare şi care stabilesc lucruri cât se poate de clare", a arătat Bolojan.

Premierul a menţionat că unul din proiectele cele mai dificile, care a fost asumat în urmă cu 4 ani, dar pasat de toate guvernele, este cel legat de legea salarizării.

"Aşa cum ştiţi, el trebuia adoptat anii trecuţi, dar, din păcate, fiind un proiect dificil, pe care, oricum îl faci, nu poţi mulţumi toate categoriile care sunt impactate, el a fost amânat, dar am considerat, chiar dacă suntem pe ultima sută de metri, noi nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci să prioritizăm interesul României. Şi este o lege care introduce mai multă echitate în salarii, este o lege care este gândită conform puterii actuale a economiei româneşti, fără să mai recurgem la împrumuturi care depăşesc suportabilitatea României şi este un mecanism stabil, care înseamnă că avem o valoare de referinţă care se indexează în funcţie de dinamica economică, iar salariile ar urma să crească conform creşterii economiei", a spus şeful Executivului despre legea salarizării.

Ilie Bolojan a adăugat că este un proiect care face ca cei care sunt rămaşi în urmă, din punctul de vedere al salarizării, că avem foarte multe discrepanţe în sectorul public, să-i ajungă în timp, din urmă, pe cei care astăzi, din diferite mecanisme, sporuri, alte aspecte de genul acesta, au salarii mult mai mari, generând foarte multe discrepanţe în sectorul public şi nemulţumire atât din interior, dar şi din sectorul privat.

"Gândiţi-vă că avem ministere care astăzi au nivel de salarizare dublu decât alte ministere, în timp ce oamenii care lucrează în fiecare dintre aceste ministere fac aproximativ aceeaşi muncă", a subliniat premierul Bolojan.

Potrivit lui Ilie Bolojan, "prin acest proiect nu va scădea niciun venit, pentru că acolo unde noul nivel de salarizare ar trebui să fie mai mic decât cel actual, se vor oferi compensaţii, iar la final, în forma în care este propus, vor creşte două treimi din salarii, iar o treime din salarii ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de aceste salarii mărite vor fi ajunşi din urmă".

"Noi am ajuns cu acest proiect pornind de la o realitate economică, şi anume faptul că anul acesta avem o sumă estimată, un plafon de cheltuieli de personal pentru salariile angajaţilor din sectorul public de 166 de miliarde, ceea ce reprezintă 8,1% din PIB-ul României, iar anul viitor, prevederea bugetară care limitează plafonul de personal era de 7,9% din PIB, urmărind să scadă această pondere, ceea ce reprezintă aproximativ 174 de miliarde. Pe această cifră, deci pe diferenţa dintre 174 şi 166,8 miliarde, partidele care au făcut parte din fosta coaliţie au semnat un acord sub patronajul Preşedinţiei, care se angajau că vor continua discuţiile şi vor susţine acest proiect în aşa fel încât, pe de o parte, România să-şi încaseze cele 7,7 milioane de euro şi, pe de altă parte, să avem o lege de salarizare mai echitabilă, mai corectă în anii următoare. Au început, după acest acord, discuţiile cu sectoarele bugetare. În baza acestor discuţii, Ministerul Muncii a constatat problemele care au apărut din aceste discuţii, pentru că legea este complexă. (..) Propunerea pe care Ministerul Muncii a făcut-o a fost ca anvelopa salarială să crească cu o valoare mai mare", a anunţat premierul.

Ilie Bolojan a adăugat că au fost purtate discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene, în aşa fel încât să ajungem la un acord care, pe de o parte, să ţină cont de angajamentele României de a ne controla deficitul, de a scădea în anii următori, pe de altă parte, să ne încadrăm în ţintele care sunt stabilite.

"Atunci, s-a acceptat un plafon de aproximativ 12 miliarde, 12,1 miliarde, care reprezintă 8,1% din PIB, adică un fond de salariu ceva mai mare, nu 7,1%, dar reprezintă creşterea efectiv nominală a PIB-ului, adică o creştere cu 7,3%, aşa cum este stabilită", a explicat Bolojan.

"Consider că adoptarea acestui proiect este un lucru important pentru România. Nu e un proiect perfect, nu poţi să ai proiecte perfecte pe astfel de legislaţii, dar aduce predictibilitate, aduce mai multă echitate, iar în termeni de impact financiar, neadoptarea proiectului, în primul rând, ne aduce o pierdere importantă de 770 milioane de euro, dar nu face nicio economie", a mai spus premierul.

El a precizat că, dacă acest proiect nu se aplică, indiferent ce guvern vom avea în toamna acestui an, începând cu data de 1 ianuarie, vor fi indexate salariile, cel puţin cu inflaţia pe un an de zile.

"De 2 ani de zile avem o inflaţie acumulată, sunt plafonate salariile, iar o indexare, o cifră de aproximativ 7% de exemplu, ne duce exact la această creştere de 12 miliarde. Prin urmare, nu doar că nu vom avea niciun fel de economie, dar nedreptăţile vor fi şi mai mult potenţate, pentru că va fi o creştere, cei care au mult mai mult, vor primi şi mai mult, iar cei care au mai puţin vor primi şi mai puţin. Cumulat, aşa cum am spus, cu pierderea acestei sume importante. Şi sper că în al 12-lea ceas vom găsi înţelepciunea necesară, în loc de slogane, de lucruri care sună bine, de aşteptări (..) sunt discuţii realiste şi aceste discuţii, care au avut loc în aceste zile, consider că au ajutat. Cei care au soluţii de dat, care găsesc alte posibilităţi, trebuie să le spună", a apreciat Bolojan.