Sebastian Burduja, nominalizat la Ministerul Energiei, este unul dintre politicienii români cu cel mai pronunţat profil internaţional. Născut în Bucureşti în 1985, a absolvit Stanford University în Ştiinţe Politice, apoi a urmat un dublu program de master la Harvard: politici publice (Harvard Kennedy School) şi administrarea afacerilor (Harvard Business School). În 2019 şi-a obţinut doctoratul în economie şi afaceri internaţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Înainte de intrarea în politica românească a lucrat ca expert în dezvoltare la Banca Mondială, la Washington.
Burduja a devenit cunoscut în România şi prin Liga Studenţilor Români din Străinătate, al cărei cofondator este. A intrat ulterior în PNL şi este deputat de Bucureşti din 2020. În Guvern, a condus mai întâi Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (2022–2023), iar în iunie 2023 a preluat Ministerul Energiei, pe care l-a condus până în iunie 2025. A fost unul dintre miniştrii care au gestionat efectele crizei energetice şi investiţiile masive din PNRR şi Fondul pentru Modernizare.
Mandatul său la Energie a fost însoţit de dispute privind companiile de stat şi jaloanele din PNRR. În aprilie 2025, deputata USR Cristina Prună îi cerea să publice lista administratorilor şi supraveghetorilor care trebuiau înlocuiţi la solicitarea Comisiei Europene şi acuza ministerul că nu depolitizează suficient de repede consiliile de administraţie. Burduja a susţinut că ministerul a declanşat procedurile de revocare, inclusiv la companiile listate, pentru ca România să nu piardă aproximativ 290 de milioane de euro din PNRR.
În iulie 2025, HotNews a relatat că, în martie 2025, Ministerul Energiei a angajat o firmă privată, pentru aproximativ 28.000 de euro, ca să lucreze la proiectul unei ordonanţe de urgenţă privind sprijinul pentru consumatorii vulnerabili. Burduja a justificat decizia prin complexitatea tehnică a problemei şi prin nevoia ca mecanismul să fie gata la timp. La începutul lui 2025, el trimisese aproape 40 de companii şi instituţii o scrisoare în care cerea analizarea efectelor negative ale Green Deal şi invoca „patriotismul energetic”. Gestul a provocat dezbateri privind direcţia politicii energetice româneşti.
După plecarea de la minister, Burduja a rămas implicat în disputa despre energie. În mai 2026 a avut un schimb dur de replici cu succesorul său, Bogdan Ivan. Ivan susţinea că în cele zece luni de mandat plătise aproape dublu din PNRR şi Fondul pentru Modernizare faţă de cei doi ani ai lui Burduja. Burduja a replicat că acele plăţi s-au făcut pe contracte semnate în mandatul său. În august 2026, pe fondul crizei energetice, a criticat închiderea unor capacităţi de producţie înainte ca altele să fie puse în funcţiune şi a susţinut că România a acceptat o tranziţie energetică prea rapidă, cu investiţii insuficiente în stocare.
Medikatv.ro
