Proiectul de Hotărâre de Guvern privind noile condiţii de achiziţionare a patru corvete multifuncţionale impune, printre condiţii, furnizarea primei corvete în trei ani de la încheierea contractului, iar celelalte în termen de şapte, toate patru urmând să coste 1,6 miliarde de euro.
Ministerul Apărării Naţionale a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului esenţial de înzestrare ,,Corvetă multifuncţională”.
”Interesul esenţial de securitate pentru statul român îl constituie consolidarea/ dezvoltarea pe teritoriul naţional, prin intermediul operatorului economic declarat câştigător, a unei capabilităţi industriale navale în domeniul militar, în care să se construiască şi să se doteze o primă corvetă în intervalul de 3 ani şi gruparea de 4 corvete într-o perioadă de maximum 7 ani, în vederea furnizării şi intrării în înzestrarea forţelor navale române. Ulterior, această capabilitate navală de pe teritoriul naţional va trebui să fie în măsură să execute lucrările de mentenanţă a corvetelor pe durata de viaţă a acestora, dar şi lucrări de mentenanţă pentru restul navelor din cadrul forţelor navale române, asigurându-se o creştere considerabilă a securităţii aprovizionării pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG, care stabileşte condiţiile în care MApN va negocia şi va încredinţa contractul pentru corvete..
Valoarea totală a proiectului este de 1,6 miliarde de euro care vor fi plătiţi în perioada 2018-2024,iar contractul va fi derulat prin intermediul Companiei Naţionale ”Romtehnica”. ”Perioada de derulare a procedurii specifice nu poate depăşi, în principiu, 240 de zile de la publicarea anunţului de participare. Autoritatea contractantă are obligaţia, în principiu, de a lua decizia privind atribuirea acordului-cadru / contractului multianual în cel mult 90 de zile de la data depunerii ofertei finale”, se arată în documentul citat.
Corvetele vor trebui să aibă un deplasament cuprins între 1600-3500 t, cu capabilităţi de luptă în cel puţin două domenii (luptă antiaeriană – AAW şi lupta împotriva navelor de suprafaţă – ASuW / lupta antisubmarin – ASW) şi sistem de management al luptei integrat cu sistemele de senzori şi armament, inclusiv sisteme de rachete navă-aer/navă-navă.
”În momentul actual, forţele navale române au în înzestrare patru corvete, care sunt depăşite din punct de vedere operaţional şi tehnic, cu interoperabilitate limitată în raport cu navele altor state membre NATO, având resursa de viaţă epuizată şi dotare cu echipamente şi tehnică de provenienţă estică, a căror modernizare nu este fezabilă (...) Prin dotarea cu corvete noi, luându-se în considerare durata de viaţă a acestora de aproximativ 30 de ani, care poate fi prelungită ulterior prin modernizări succesive, se asigură forţelor navale române certitudinea operaţională necesară pentru îndeplinirea corespunzătoare a misiunilor specifice pe termen mediu şi lung”, motivează MApN necesitatea achiziţiei corvetelor.
De asemenea, este invocat şi contextul internaţional tensionat din zona Mării Negre: ”În prezent, regiunea extinsă a Mării Negre este caracterizată de acţiunile de încălcare a normelor de drept internaţional, prin punerea în discuţie a ordinii internaţionale, conservarea conflictelor îngheţate şi intensificarea prezenţei militare. Forţele navale române, pentru îndeplinirea misiunilor specifice în acest context politico-militar, trebuie să dispună de o structură de forţe modernă, credibilă şi echilibrată în raport cu forţele navale ale celorlalte state riverane Mării Negre”.
Este menţionată şi o recomandare a CSAT către Guvern ca procedura specifică de atribuire a contractului ”să încurajeze implicarea capabilităţilor autohtone, cu participarea unor companii de prestigiu în domeniu pe plan internaţional şi atragerea acestora în procesul de modernizare şi privatizare a industriei de apărare.”
Fostul ministrul al Apărării, Gabriel Leş, a declarat, pe 16 martie, la finalul şedinţei de Guvern, că Hotărârea privind corvetele dată de cabinetul Cioloş anul trecut a fost abrogată şi a dat asigurări că acestea vor fi construite tot în România, în urma unei noi negocieri, după ce procedura va fi avizată de Parlament, exprimându-şi speranţa că în a doua jumătate a anului să fie semnat un contract avantajos pentru construirea corvetelor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
